Statistici îngrijorătoare. Trei din zece oameni trăiesc în sărăcie absolută, iar în sate, aproape jumătate dintre locuitori abia își duc traiul de pe o zi pe alta. Sunt concluziile unui studiu realizat de IDIS „Viitorul”, care arată că problema sărăciei rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru Moldova.
Totodată, experții susțin că alimentele de bază s-au scumpit, în patru ani, cu peste 60 la sută, iar puterea de cumpărare rămâne scăzută. Astfel, un salariu de 1 000 de euro în prezent are aceeași valoare ca 590 de euro în 2020.
Potrivit studiului IDIS Viitorul trei din zece moldoveni se confruntă cu sărăcia absolute și chiar dacă aceasta se va reduce, sărăcia nu va dispărea din Moldova în următorii ani. Este constatarea experților care au prezentat raportul „100 cele mai presante probleme din Moldova”.
Așadar, potrivit lui Victor Ursu nivelul sărăciei în mediul rural depășește 45 la sută, iar decalajele economice și sociale dintre sate și orașe se adâncesc tot mai mult. Costurile mari de trai, migrația tinerilor, precum și accesul limitat la servicii medicale și educaționale accentuează vulnerabilitatea populației. Lipsa locurilor de muncă și pensiile insuficiente îi determină pe mulți locuitori ai satelor să plece peste hotare.
VICTOR URSU, expert IDIS Viitorul
– Cei de la sate au nivelul ridicat în vilul mai mic de venituri. O concluzie ar fi că sărăcia rurală devine o barieră structurală pentru dezvoltare. Printre recomandări s-ar număra investițiile în infrastructura locală și crearea de locuri de muncă rurale, în condițiile în care avem un fenomen în Republica Moldova, practice populația la nivel rural migrează în orașe, preponderant în Chișinău.
Studiul arată că, sărăcia a evoluat semnificativ în două decenii, fiind influențată de factori economici externi și politici interne.
După criza din 2009, nivelul sărăciei a scăzut, dar problema a persistat. Potrivit datelor, dacă în anul 2023 rata sărăciei era de 32 la sută pe țară, atunci în anul trecut aceasta a crescut până la 34 %. Viața grea și lipsurile se simte mai ales la țară, aculo unde sărăcia a depășit 42 la sută.
Remitențele și asistența socială, principalele surse de ajutor al populației vulnerabile, au suportat schimbări. În 2022 remitențele au crescut cu 8,3% până la 1,8 miliarde de dolari, în 2023 ritmul s-a redus. Totodată, ponderea persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 31 la aproximativ 34 la sută, iar migrația tinerilor de 20–39 de ani se menține ridicată, se mai arată în studiu.
Un alt factor esențial menționat de experți este creșterea prețurilor la produsele alimentare. Expertul a subliniat că, dacă se compară tarifele la alimentele din 2020, când inflația era la un nivel minim record, până în 2024 acestea au crescut cu 62 la sută. Aceasta a afectat în special persoanele cu venituri mici, în timp ce puterea de cumpărare a unui euro a scăzut cu 40%.
SILVIU PLOPA, expert IDIS Viitorul
– Astfel, un salariu de 1 000 de euro are în prezent aceeași valoare ca 590 de euro în 2020.
– Potrivit prognozei din anul 2025, inflația a crescut la 9,1%, principalele cauze fiind majorarea tarifelor la energiei, scumpirea produselor alimentare și a serviciilor medicale.
Inflația rămâne principala provocare economică a țării, criza din 2022 aducând un nivel record de aproape 35 la sută – cel mai ridicat din ultimii 22 de ani. Deși situația s-a stabilizat în 2024, efectele inflației continuă să fie resimțite, mai ales în rândul familiilor cu venituri reduse, a subliniat expertul.
Potrivit studiului, populația – în special pensionarii – rămâne vulnerabilă, deoarece puterea lor de cumpărare este în continuare mică, chiar dacă prețurile s-au mai stabilizat. Printre principalele cauze ale inflației se află creșterea prețurilor la resursele energetice la nivel mondial și efectele războiului din Ucraina.
De asemenea, scumpirea energiei electrice a dus la creșterea costurilor de producție, ceea ce a determinat majorarea prețurilor la produsele de consum. Studiul mai arată că economia se confruntă cu probleme serioase, precum deficitul comercial și dependența de importuri, scăderea investițiilor străine, creșterea datoriei publice, dependența de banii trimiși din străinătate și rata mare a șomajului în rândul tinerilor.
Anterior, fostul ministru al Muncii Alexei Buzu declara că statistica oficială privind sărăcia se face după metodologii învechite și că cifrele nu reflectă complet realitatea, deoarece nu includ compensațiile acordate pentru facturi, medicamente sau alte forme de sprijin social, care au redus direct cheltuielile gospodăriilor.
