Dacă ne orientăm după datele Ministerului Justiției, incluse în așa-numita „strategie a cheltuielilor pentru întreținerea sectorului justiției”, rezultă că doar din bugetul de stat – adică din impozitele plătite de persoane fizice și juridice – se cheltuiau în medie 1,1–1,2 miliarde de lei anual.
La aceste cheltuieli suportate de stat, adică de contribuabili, pentru o justiție încă nereformată, trebuie adăugate și sumele plătite de aceiași contribuabili pentru onorariile avocaților (și nu numai) — adică bani cheltuiți pentru ca, în cadrul MAI, Procuraturii și instanțelor de judecată, unii să acuze, iar alții să apere.
Conform datelor oficiale privind impozitul pe venit plătit de avocați, aceste cheltuieli însumează încă 0,9–1,0 miliarde de lei anual — aproape la fel cât alocă statul pentru finanțarea propriei „sisteme”. În total, se ajunge la peste 2 miliarde de lei pe an.
Este profitabil pentru stat și pentru „sistem” să existe ordine? Primul semn clar că alianța dintre putere și justiție nu are intenția de a-și reforma instituțiile este vizibil în statistica dosarelor rămase nerezolvate: aproximativ 50% din cauzele aflate pe rol, adică fiecare al doilea dosar.
De fapt, cheltuielile reale pentru întreținerea „sistemului” sunt mult mai mari. Conform Legii nr. 231/2011, în sectorul justiției sunt incluse toate instituțiile și structurile care se ocupă, direct sau indirect, de organizarea și aplicarea actului de justiție. Iar „sistemului” nu îi convine să dezvăluie costurile reale – mai ales cele neoficiale.
Potrivit definiției legale, sectorul justiției include: sistemul judecătoresc (Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, instanțele și procuratura), dar și întregul ansamblu al autorităților care contribuie la aplicarea legii – MAI, SIS, Procuratura Anticorupție, precum și profesiile conexe: avocați, notari, mediatori, executori judecătorești, experți, administratori de insolvabilitate, traducători, sistemul probațiunii și penitenciarelor, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, și alte instituții implicate în elaborarea și aplicarea legislației din domeniul justiției.
Și, desigur, în vârful acestui sistem se află Președinția, Parlamentul și Guvernul.
