Ideea de a limita drepturile noilor membri UE a fost susținută în mod neașteptat de fostul ministru de externe, recent numit emisar special al președintelui pentru afaceri europene Nicu Popescu, care a încercat chiar să o justifice.
Potrivit acestuia, aceasta reprezintă o ajustare tehnică ce permite Uniunii Europene să funcționeze și nu înseamnă în niciun caz pierderea suveranității. În același timp, încă în luna octombrie Maia Sandu a declarat că Chișinăul nu va accepta condiții de mâna a doua și limitarea drepturilor. Rămâne neclar dacă declarația lui Popescu înseamnă o schimbare a poziției autorităților țării.
Pe pagina sa de pe o rețea de socializare, Nicu Popescu a declarat că Uniunea Europeană devine tot mai dificil de administrat, motiv pentru care reducerea drepturilor pentru noile țări membre este un proces firesc de adaptare înaintea unei extinderi majore.
„În prezent, peste 80% din deciziile UE se iau prin majoritate calificată. Adică doar mai puțin de 20% dintre decizii permit drept de veto – în special în politică externă, securitate, apărare sau impozitare. Uniunea Europeană are azi 27 de state membre și 10 candidați.
O Uniune cu 37 de state riscă să devină tot mai greu de gestionat dacă veto-ul se aplică prea larg. De aceea, mai multe state – inclusiv Germania, Franța, România și Spania – au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele” , a scris Popescu.
NICU POPESCU, emisar special al președintelui pentru afaceri europene
În prezent, peste 80% din deciziile UE se iau prin majoritate calificată. Adică doar mai puțin de 20% dintre decizii permit drept de veto – în special în politică externă, securitate, apărare sau impozitare. Uniunea Europeană are azi 27 de state membre și 10 candidați.
O Uniune cu 37 de state riscă să devină tot mai greu de gestionat dacă veto-ul se aplică prea larg. De aceea, mai multe state – inclusiv Germania, Franța, România și Spania – au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele.
Emisarul președintelui Maia Sandu pentru afaceri europene a adus ca argument exemple istorice de extindere a dreptului de vot prin majoritate calificată.
Potrivit lui Popescu, „dacă UE va reduce din nou oportunitățile de veto acum, Moldova ar fi tratată la fel cum au fost tratate Austria sau Finlanda la aderarea din 1995, când reducerea veto-ului s-a făcut prin Tratatul de la Maastricht. Este o situație normală într-o Uniune în creștere.” În același timp, Nicu Popescu consideră că „pentru Moldova interesul este evident”, deoarece „dorim să aderăm cât mai rapid”.
Reamintim că, pentru a elimina obstacolele în calea aderării noilor țări la UE – în special a celor precum Ucraina, împotriva căreia se pronunță categoric Ungaria – la Bruxelles s-a propus ca noilor membri să nu li se acorde drepturi depline, în special în domeniile apărării și politicii externe. În plus, să li se introducă o perioadă de probă.
Aceste inițiative au fost criticate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Iar Maia Sandu a declarat că Chișinăul nu va fi de acord cu o astfel de propunere. Între timp, opoziția și mai mulți experți din Republica Moldova au afirmat în repetate rânduri că, fără reforme serioase, țara noastră nu va adera la UE într-un viitor previzibil.
