După ce guvernul Republicii Moldova a denunțat acordul bilateral cu Rusia privind activitatea centrelor culturale, comunitatea rusă, angajați și vizitatori s-au mobilizat în fața Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău pentru a apăra un spațiu considerat esențial pentru păstrarea culturii, solidarității și amintirilor istorice.
Protestatarii acuză guvernul de încercări de a dezbina societatea și de a lega cultura de politică, în timp ce cetățenii cer respectarea tradițiilor și dreptului la educație culturală. Mai mult, vizitatorii susțin că, participând la fiecare eveniment desfășurat aici, nu au auzit niciodată să se vorbească despre ceva c ear duce la dezbinarea societății.
Cei adunați în fața Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău au menționat că ideea de a fi închis acest loc al culturii și identității ruse este greu de înțeles și reprezintă o amenințare la adresa memoriei istorice și a comunității ruse din Moldova.
Vorbitorii au subliniat legătura personală și istorică cu Rusia și cu Uniunea Sovietică, amintind de rădăcinile și contribuțiile familiilor lor la dezvoltarea Moldovei. În plus, au atras atenția că astfel de decizii pot genera tensiuni interetnice și nu ajută la rezolvarea problemelor economice sau sociale ale țării.
LUDMILA LAȘCENOVA, președinta Comunității Ruse din Moldova
Vrem să protejăm Casa Rusă. Consider că este o neînțelegere.
Eu consider că să-ți începi activitatea de prim-ministru prin adoptarea acestei legi sau a acestui document — nu știu dacă acest document poate fi considerat o lege — pentru mine este ceva ce nu pot înțelege.
În mintea mea este o amintire frumoasă, îi țin minte pe toți cei care au condus țara noastră de-a lungul anilor. Începând cu anul 1944, când tatăl meu, grănicer, își continua serviciul în regiunea satului Calibaș, la comandatura de grăniceri — atunci era raionul Cahul, iar acum este Vulcănești sau invers, nu-mi amintesc exact.
Am găsit chiar și legitimația lui — era deputat al consiliului raional din Vulcănești. În 1944 m-am născut în Ținutul Primorsk. Înțelegeți? Patria mea de naștere este Rusia, Uniunea Sovietică. Iar mai târziu, patria mea a devenit și Moldova.
VALENTINA DELEMARSCAIA, profesoară de Limba Rusă
Nu voi vorbi acum din postura înaltă care mi-a fost atribuită, ci voi vorbi din partea bunicilor, a părinților mei, ai familiei mele, din care au mai rămas doar ultimele frânturi. Aceasta este mătușa mea, născută în regiunea Arhanghelsk.
Știți, oameni ca ea, născuți ruși adevărați, au rămas foarte puțini în Moldova — doar câțiva. Noi suntem nepoții și copiii celor care, după război, au venit să ridice Moldova însorită. Aici am crescut. Aceasta este patria noastră.
ARTIOM GURIEV, președintele organizației „Patria Noastră – Moldova”
Mă voi adresa cetățenilor Moldovei, pentru că nu mai are rost să ne adresăm autorităților. Nu surprinde că primii pași ai guvernului Republicii Moldova reprezintă o încercare de a incita ură interetnică. Toți înțelegem că ei nu pot ridica economia noastră, nu pot dezvolta sectorul social, scopul lor este să dezbine societatea moldovenească.
Una dintre beneficiarele Centrului Rus de Cultură a menționat că a participat la fiecare eveniment desfășurat aici și că niciodată nu a fost martoră la discuții care să submineze suveranitatea Moldovei, contrar acuzațiilor guvernului.
TAMARA MORARI, beneficiar al Centrului rus de cultură
Particip întotdeauna la toate evenimentele din acest minunat loc numit Centru Cultural. Și noi toți, cei care am fost aici, niciodată nu am auzit să existe vreo discuție despre politică sau despre guvern; cuvântul „politică”, pe care acum îl leagă de închiderea acestui centru, este de fapt complet separat de cultură. Cultura, cu atât mai mult, este departe de politică.
Vorbind în numele a 800 de mii de pensionari ai muncii și războiului, care veneau aici și găseau o evadare în acest centru – ceea ce nu puteau găsi acasă, în familie, pe stradă sau printre vecini. Pentru că ne simțim cu adevărat unii pe alții și știm cât de mult depindem unii de alții. Acest lucru nu ar trebui să lipsească astăzi. Eu sunt copil al războiului și îmi amintesc cum, după război, ne-a unit această prietenie. Să continuăm această prietenie și de acum înainte.
Reprezentanții comunității ruse au avertizat că încetarea activității centrelor culturale ar putea avea consecințe politice serioase, afectând relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Ei susțin că aceste centre nu reprezintă doar spații culturale, ci și piloni ai prieteniei și cooperării istorice dintre cele două țări.
ALEXEI PETROVICI, șeful Comitetului de coordonare „Victorie”
Încetarea acordului privind activitatea centrelor culturale între Federația Rusă și Republica Moldova va duce la încetarea Tratatului de prietenie și cooperare, tratatul fundamental dintre țările noastre. Dacă nu va exista prietenie, se presupune, implicit, ostilitate.
Așadar, Republica Moldova intenționează să fie în conflict sau, Doamne ferește, să declare război Federației Ruse. După câte știu, forțele armate ale Republicii Moldova numără aproximativ șapte mii de persoane.
Suntem o țară neutră. Și dacă întrebați oamenii de pe străzi cine vrea război, cred că nu veți găsi pe nimeni cu mintea întreagă care să răspundă afirmativ. Însă există un întreg guvern și o majoritate în parlament care își doresc acest lucru, spunând că vor pace, dar pregătind activ țara pentru război.
În susținerea centrului cultural au venit și deputați ai Parlamentului care au precizat că închiderea acestui spațiu reprezintă un act nedrept și lipsit de rațiune, subliniind importanța sa pentru promovarea culturii ruse, pentru educația tinerilor și pentru sprijinul oferit comunității în vârstă.
ADRIAN DEMENTIUC, deputatul PCRM
Este un act de idiotizm, așa ceva nu ar trebui permis. Într-o societate normală, așa ceva nu ar trebui să se întâmple. Uitați-vă, în țara noastră se consideră normal să fie promovată cultura LGBT, dar cultura rusă este interzisă.
Cum este posibil așa ceva? Nu poți să nu spui că este o prostie. Mai ales că există și alte țări — țări europene — care colaborează, și la ele totul este în regulă. De exemplu, dacă luăm Japonia, Franța, Germania.
INGA SIBOVA, deputatul PCRM
Pentru acele colective artistice care se afirmă aici, pentru acei copii care își găsesc viitorul prin intermediul Casei Ruse, și pentru acei oameni în vârstă și alții care vin aici aproape zilnic și care își văd sprijinul pentru viitor în această Casă Rusă —pentru toți aceștia, acest loc are o mare valoare.
De aceea, un guvern care nu vede viitorul cetățenilor săi, care nu dorește ca acest viitor să fie luminos,
cu siguranță nu este despre patriotism și cu siguranță nu este despre cetățenii acestei țări. ăm că, miercuri, în cadrul ședinței Guvernului a fost denunțat acordul bilateral cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Ministerul Culturii susține că, în realitate, în instituțiile respective s-ar desfășura activități de subminare a suveranității Moldovei, fără însă a prezenta careva probe concrete.
Decizia a fost luată chiar dacă zeci de copii și tineri frecventează centrul pentru activități culturale, recitaluri de poezie, comemorarea scriitorilor ruși, concerte și întâlniri cu autori, dezvoltându-și astfel educația și aptitudinea culturală.
