Merele moldovenești au umplut livezile, dar nu și buzunarele producătorilor. În satul Isacova din raionul Orhei, copacii sunt încărcați de roade, însă o parte bună din ele rămân neculese – pentru că prețul e atât de mic încât culegerea nu se mai justifică. Deși anul agricol a fost generos, criza de muncitori și prăbușirea pieței i-au adus pe fermieri în pragul disperării. Unii și-au deschis porțile pentru cumpărătorii care vin direct în livadă, culeg singuri merele și plătesc doar șase lei kilogramul – un preț dulce pentru cumpărători, dar amar pentru agricultori.
MARIA STOIAN, reporter Canal 5: „Aceasta este livada cu merele filmate pe sub copaci. Se află în satul Isacova, raionul Orhei. Copacii sunt doldora de roadă, semn că anul a fost bun. Noi, din păcate nu am fost lăsați să intrăm pe teritoriu și să discutăm cu oamenii. Din discuția la telefon cu un muncitor am aflat că în acest an, prețul de realizare al merelor este mic și este criză de oameni care să o culeagă”.
„De asta și-a postat fără să-și dea seama, pentru că merele sunt întrebate, doar că prețul anul ăsta este foarte jos. Mărul e ok, însă, da, prețul este altul de-asta și nu ne permitem să avem lucrători, să culegem, să găsim, pentru că nu putem să acoperim cheltuielile”.
Unii fermieri au găsit o soluție de compromis: îi lasă pe oameni să vină și să-și culeagă singuri merele, direct din livadă. Plătesc doar șase lei kilogramul — o ofertă bună pentru cumpărători, dar o pierdere pentru cei care au muncit luni întregi. Oamenii spun că merele sunt gustoase și prețul e bun, dar recunosc că agricultorii nu au cum să se mențină la un asemenea nivel.
– Bună ziua, văd că ați procurat mere.
– Da.
– La ce preț kilogramul? 6 lei.
– 6 lei?
– Da, dar ni le-au dat gratuit. V-au dat gratuit? Da. Ce o să faceți cu aceste mere? Nu știu.
– Dar ce să facem iarna? De altfel nu avem, astea le avem. Astea le mâncăm.
– Ce părere aveți că așa merele stau, cad? Adică, producătorii noștri autohtoni, li se strică roada, dar noi importăm din alți țări.
– Ne pare rău, dar ce să facem? Răbdăm. Chiar și cu 6 lei, e un preț foarte mic, pentru că, da, pentru oamenii bine, dar pentru producătorii e complicat, pentru că vă dați seama câtă muncă stă în spație.
– Noi am văzut cum stau merele pe jos, ce să facem, am văzut că roada e frumoasă, e multă.
– Ați reușit să procurați mere?
– Da.
– Cât ați cumpărat? Câteva lăzi, noi, pentru familie. Foarte bune merele, stăpânii sunt foarte bravo.
– Dar prețul cum vi s-a părut? Normal, normal, adică prea ieftin, prea buni oamenii. Exact, am vrut să vă întreb, ce părere aveți chiar ca produsele noastre autohtonie practic nu se vând, importam din Turcia, din alte țări? Eu cred că dacă dumneavoastră faceți filmarea asta, trebuie să ajungă la autorități și să întreprindă careva măsuri. Eu nu știu oamenii pe ce rămân la urmă la prețul ăsta, sincer.
În timp ce o parte din roade rămân în livadă, altele ajung la uzinele de procesare, unde prețul scade și mai mult — până la doar 2 lei și 50 de bani kilogramul. Muncitorii din livadă ne-au spus, în afara camerei, că o mare parte din merele culese ajung acolo, deși costurile de producție sunt de câteva ori mai mari. Directorii uzinelor recunosc: piața mondială s-a prăbușit, iar producătorii lucrează aproape în pierdere.
SIMION MUDREA, director: „Prețul la moment, toți spun că e puțin, în cauza care și piața mondială a scăzut foarte drastic, prețul la sucul concentrat. Unica cea mai drastică a fost că taxa vămală care a fost introdusă în America, de către Statele Unitele Americii, ne-au impus și pe noi, am stopat livrările foarte drastic și la produse finite și la produse semifabricate. De asta, la moment, suntem într-o stare care produsul care ne-au produs, și la moment, în legătură cu energetică, în legătură cu carburanții, în legătură cu toate astea, suntem la sini-cost, practice producem părodusul”.
Iar la porțile uzinelor – rânduri interminabile. Camioane încărcate cu zeci de tone de mere așteaptă cu orele, uneori chiar și zile întregi, ca să poată descărca.
– Din livadă, din raionul Soroca.
– Din Raionul Soroca ați venit de acolo, da? Și câte tone aveți?
– 26.
– 26 de tone și cu cât a fost kilogramul luat?
– Nu știam, să vedem.
– Nu cunoașteți? Să vedem, că prețul deam când ieșim, așa nu știm.
– Demult timp stați în rând ca să dați merele? Cât deobicei stați așa în rând?
– Depinde câte 5-7 ore.
– Merele din ce localitate?
– De la Otaci.
– Dar câte tone aveți aici?
– 24 de tone.
– 24 tone, da?
– Și cu cât o să vindeți kilogramul? Aici merge la tonă, cum merge? Nu cunoașteți. Nu cunoașteți, urmează stabilit, da?
– Da.
– Stați demult timp aici în rând ca să descărcați merele?
– De aseară.
– De la ce oră?
– De la 16.00.
– Acuș aveți o zi de când stați în rând?
– Da.
Menționăm că deși Moldova se laudă cu livezi pline și o recoltă record de mere, realitatea din teren e mult mai amară. Țara exportă anual peste 130 de mii de tone de mere în zeci de state, dar profitul rămâne aproape zero. Prețurile de export au căzut la cel mai jos nivel din ultimii ani, iar producătorii spun că vând sub costul de producție. Situația a devenit și mai dificilă pentru pomicultori după pierderea accesului la piața rusă – principala destinație de export pentru merele moldovenești.
