Scandalul privind eliberarea unor condamnați pe viață, prin amnistia acordată cu ocazia a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, ia o nouă amploare. Procurorii au inițiat o anchetă penală pentru fapte de corupere activă și pasivă, iar ofițerii Centrului Național Anticorupție, împreună cu procurorii anticorupție, au efectuat percheziții în mai multe localități din țară.
Acțiunile vizează posibile acte de corupție comise de persoane implicate în procesul de implementare și aplicare a amnistiei.
Potrivit unui comunicat de presă al Centrului Național Anticorupție, procurorii instituției, împreună cu angajații Procuraturii Anticorupției și cei ai Inspectoratului Național de Investigații, au efectuat percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unui dosar penal ce vizează posibile fapte de corupere legate de aplicarea amnistiei.
„Acțiunile sunt desfășurate în cadrul unei cauze penale ce investighează fapte de corupere activă și pasivă ale unor persoane implicate în implementarea și aplicarea amnistiei, precum și în aplicarea prevederilor articolelor 91 și 92 din Codul penal”, se arată în comunicatul CNA.
În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă. CNA precizează că urmărirea penală va continua pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și acumularea probelor necesare în vederea luării unei decizii legale.
În presă au apărut informații potrivit cărora printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate de Centrul Național Anticorupție s-ar afla și Vladimir Covali, tatăl fostei ministre a Justiției și deputatei PAS, Olesea Stamate. Acesta a fost avocatul lui Iurie Radulov, un deținut condamnat pe viață pentru crime deosebit de grave, eliberat din Penitenciarul nr. 17 Rezina în baza modificărilor aduse Legii amnistiei. Contactat de CANAL 5, Vladimir Covali a respins categoric informațiile apărute în presă.
Ulterior, și deputata Olesea Stamate, inițiatoarea amendamentelor la Legea amnistiei, a venit cu o reacție publică după perchezițiile desfășurate de CNA.
„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”, a declarat Stamate. Aceasta a subliniat că deținuții implicați în scandal au fost eliberați „în baza prevederilor Codului Penal, modificate la inițiativa Ministerului Justiției, fără ca eu să fi avut vreo tangență cu acele modificări”.
„De aplicarea acestor prevederi au fost responsabili judecători, angajați ai instituțiilor penitenciare și alte persoane, despre care am vorbit pe larg în filmul pe care l-am realizat și care poate fi vizionat pe canalul meu de YouTube”, a adăugat ea.
Aceasta a menționat că așteaptă și ea „alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”. Totuși, a remarcat că „acțiunile de percheziții par întârziate, având loc la șase luni de la izbucnirea scandalului public, dar poate nu pricep eu ceva. Să sperăm că se va face dreptate!”. Într-o notă suplimentară, Stamate a respins și ea informațiile apărute în spațiul public privind posibila implicare a tatălui său, Vladimir Covali:
Amintim că, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în anii 2024 și 2025 au fost eliberați mai mulți deținuți condamnați la detenție pe viață. Printre cazurile notabile se numără Alexandr Sinigur, condamnat pentru omoruri la comandă, reținut din nou la scurt timp după eliberare, și Iurie Radulov, lider al unei grupări criminale, care a părăsit țara.
Eliberările au fost posibile în urma modificărilor aduse Legii amnistiei, fapt ce a generat un scandal public și politic de proporții. Proiectul de lege a fost semnat de mai mulți deputați PAS, inclusiv de vicepreședinta Parlamentului de atunci, Doina Gherman, și președinta Comisiei Juridice, Veronica Roșca. După izbucnirea scandalului, responsabilitatea a fost pusă pe Olesea Stamate, inițiatoarea amendamentelor, care ulterior a fost exclusă din partid.
În urma reacțiilor publice, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falcă, a demisionat, iar președinta Maia Sandu a recunoscut că a promulgat legea fără a o citi în detaliu. La sesizarea Procurorului General, Curtea Constituțională a suspendat aplicarea prevederilor ce permiteau comutarea pedepsei pe viață la 30 de ani de detenție. Ulterior, Parlamentul a modificat legea, stabilind că aceste persoane nu vor mai putea solicita reducerea suplimentară a pedepsei.