Moldova pentru moldoveni. Datele recensământului din anul trecut arată că, 77 la sută dintre cetățeni se identifică ca moldoveni, iar aproape jumătate declară că vorbesc limba moldovenească, asta deși autoritățile promovează tot mai intens identitatea românească.
În același timp, limba rusă rămâne puternic prezentă, mai ales în orașe și în nordul țării, evidențiind o societate cu identități multiple.
Potrivit datelor datele prezentate de Biroul Național de Statistică în cadrul unui eveniment de diseminare a rezultatelor recensământului din 2024, peste trei sferturi dintre locuitorii țării – aproape 77% se declară moldoveni, în creștere cu 3% față de recensământul de acum 10 ani.
Între timp, 8% dintre cetățeni se identifică români, iar comunitățile ucraineană, rusă, găgăuză și bulgară înregistrează scăderi ușoare, formând împreună sub 15% din populație.
POPULAȚIA DUPĂ ETNIA DECLARATĂ
2024 2014
Moldoveni – 1 848 670 76,7% 1 921 527 74,0%
Români – 193 197 8,0% 170 881 6,6%
Ucraineni – 123 586 5,1% 172 342 6,6%
Găgăuzi – 97 205 4% 97 205 4,3%
Ruși – 81 630 3,4% 105 656 4,1%
Bulgari – 38 236 1,6% 47 414 1,8%
Romi – 9356 0,4% 8525 0,3%
Alte etnii – 13 879 0,6% 12 893 0,5%
Nu au declarat – 3448 0,1% 44 244 1,7%)
Totuși, de cealaltă parte, numărul celor care spun că vorbesc limba moldovenească a scăzut de la 55,5% la 48%, în timp ce cei care se declară vorbitori de limba română au crescut de la 22,6% la aproape 32%. Limba rusă este declarată limbă maternă de 11,6% dintre cetățeni, însă este vorbită de aproximativ 16% din populație, în special în zonele urbane și în nordul țării.
În municipiul Bălți, de exemplu, 45% dintre locuitori utilizează limba rusă în viața de zi cu zi. În ceea ce privește limbile minorităților – ucraineană, găgăuză și bulgară – se constată o ușoară scădere a numărului de vorbitori.
Limba moldovenească – 48,1%
Limbra română – 31,8%
Limba Rusă – 15,9%)
De asemenea, în cadrul recensământului 99,2% au declarat religia, în timp ce 0,8% nu au răspuns. Majoritatea covârșitoare, aproape 95%, sunt ortodocși, iar printre celelalte religii importante se numără baptiștii – peste 1%, Martorii lui Iehova – 0,7%, penticostalii – 0,5% și musulmanii – 0,1%.
De asemenea, 1,5% din populație nu au nicio religie, fiind atei, agnostici sau fără apartenență religioasă. Comparativ cu recensământul din 2014, numărul celor care au refuzat să declare religia a scăzut, iar cel al persoanelor fără religie și al baptiștilor a crescut ușor.
Ortodocși – 94,3%
Baptiștii – 1,1%
Martorii lui Iehova – 0,7%
Penticostalii – 0,5%
Musulmanii – 0,1%
Nu au nicio religie – 1,5%)
În ultimele decenii, guvernarea și diferite grupuri politice au promovat tot mai intens ideea identității românești, încercând să reafirme legăturile culturale și lingvistice cu România. Totuși, rezultatele recensământului din 2024 indică faptul că majoritatea cetățenilor continuă să se identifice ca moldoveni, iar limba moldovenească rămâne un element esențial în viața cotidiană a populației.
De asemenea, prezența importantă a limbii ruse și a minorităților etnice subliniază diversitatea societății moldovenești și complexitatea relațiilor interetnice, dar și geografice, între zonele rurale și cele urbane, sau între nordul și sudul țării.
