Avocații Poporului îndeamnă noul Parlament să relanseze dialogul instituțional cu UTA Găgăuzia și să consolideze mecanismele de protecție a drepturilor omului pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Apelul vine după alegerile parlamentare din 28 septembrie, când cetățenii și-au exercitat dreptul de vot, oferind un nou mandat de încredere Legislativului și viitorului Guvern. Instituția subliniază necesitatea reactivării platformei parlamentare de cooperare cu Adunarea Populară a Găgăuziei și relansarea grupului de lucru comun, inactiv în ultimii ani.
„Deputatul modern trebuie să se ridice la standarde înalte de etică şi responsabilitate, să respecte pluralismul şi să îşi asume un rol activ în promovarea statului de drept şi a bunei guvernări. Parlamentul trebuie să devină un model de responsabilitate publică și integritate instituțională, prin comportamentul și deciziile celor aleși. Patru ani reprezintă un ciclu important în viaţa unui om, iar acţiunile adoptate în această perioadă pot afecta, consolida sau, dimpotrivă, slăbi încrederea în democraţie”, au transmis ombudsmanii.
Avocații Poporului mai anunță că au identificat nouă direcții-cheie care pot contribui la consolidarea democrației, îmbunătățirea actului de guvernare și protejarea drepturilor omului. Acestea se referă la transparență, consolidarea statului de drept, guvernare modernă și digitalizare, evaluarea periodică a politicilor, reducerea distanței dintre lege și practică, asigurarea libertății presei şi resetarea colaborării dintre Parlament și Oficiul Avocatului Poporului. Aceștia mai transmit că vor organiza o ședință comună cu reprezentanții societății civile, pentru a stabili un plan de cooperare și responsabilizare a autorităților, bazat pe transparență și buna guvernare. De asemenea, vor discuții cu noua conducere a Parlamentului și fracțiunile parlamentare.
Precizăm că relațiile dintre autoritățile centrale și cele din Găgăuzia s-au deteriorat semnificativ odată cu venirea PAS la guvernare. Fosta majoritate parlamentară, dominată de PAS, a adoptat mai multe legi, considerate de autoritățile din Găgăuzia că limitează drepturile autonomiei, inclusiv cea care obliga autoritățile locale să ramburseze TVA-ul din propriul buget — lege declarată ulterior neconstituțională de Curtea Constituțională. Totodată, președinta Maia Sandu nu l-a inclus pe bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului, deși legea prevede că acesta este membru din oficiu al executivului. Ca urmare a acestor tensiuni, în cadrul alegerilor prezidențiale, parlamentare și la referendumul republican, alegătorii din Găgăuzia au votat masiv împotriva PAS, exprimându-și astfel opoziția față de guvernarea actuală.
De asemenea, platforma parlamentară dedicată dialogului cu UTA Găgăuzia, care anterior facilita discuțiile și coordonarea între autoritățile centrale și cele regionale, a fost practic suspendată odată cu preluarea puterii de către PAS. Maia Sandu și-a explicat decizia prin faptul că Guțul, ar fi legată de o grupare infracțională. Deși o astfel de definiție pentru Blocul “Victorie”, din care face parte bașcanul și stabilită de o instanță judecătorească nu există.
