„Aplicarea vettingului în profesia de avocat ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean.”, „Membrii PAS și liderul lor s-au pogorât din ceruri să ne curețe de spurcăciuni.”, „Vettingul este o măsură excepțională, menită să asigure integritatea sistemului judiciar, și nu trebuie extinsă arbitrar.” Acestea sunt doar câteva dintre reacțiile venite din partea mai multor reprezentanți ai sistemului, după ce președinta Maia Sandu a sugerat posibilitatea extinderii vettingului și asupra avocaților.
Potrivit acestora, o astfel de măsură ar putea afecta grav independența profesiei de avocat și, implicit, dreptul fundamental al cetățenilor la o apărare corectă, punând în pericol echilibrul și statul de drept.
După ce președinta Maia Sandu a sugerat posibilitatea extinderii vettingului și asupra avocaților, reacțiile nu au întârziat să apară. Printre primii care au criticat ferm această idee se numără avocatul Ion Cojocari, care a scris pe Facebook că astfel de declarații „au stârnit îngrijorare în rândul profesiei, fiind percepute drept o amenințare directă la independența apărării – un pilon esențial al statului de drept”. Potrivit acestuia, Orice formă de control extern – fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate – trebuie să fie justificată strict din punct de vedere juridic și democratic, iar aplicarea unui astfel de mecanism în profesia de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean.”, a subliniat Cojocari. Mai mult, apărătorul a punctat că acest lucru ar încălca principiile stabilite de Organizația Națiunilor Unite privind rolul avocaților, fiind în contradicție cu recomandările Consiliului Europei și prevederile Cartei Europene a Avocaților. Prin urmare, introducerea vettingului în rândul avocaților ar constitui o încălcare gravă a acestor principii fundamentale și ar submina statul de drept.
Cristina Ciubotaru, fosta directoare adjunctă a CNA, a ironizat extinderea vettingului în Moldova, comparând situația cu un „meniu politic” care pare fără limite. Ea a amintit că, în Albania, vettingul s-a aplicat doar instituțiilor cheie, în timp ce la noi se vorbește despre verificări pentru avocați, rețele sociale, Biserică, opoziție și chiar alegători. „Se pare că vettingul a devenit un sport național, iar cei care-l promovează îl vor medium rare, well done sau raw – după gust și fără mănuși albe,” a comentat Ciubotaru.
Iar fosta judecătoare Victoria Sănduța a reacționat la postarea Cristinei Ciubotaru, continuând ironia asupra extinderii vettingului. Într-o postare pe Facebook, ea a subliniat că, deși vettingul ar trebui să se aplice tuturor, membrii PAS și liderul lor sunt, bineînțeles, excluși de la orice verificare. „Se pare că ei s-au „pogorât din ceruri” să ne curețe de spurcăciuni,” a comentat Sănduța.
Și fosta candidată la prezidențiale și deputat PAS, Olesea Stamate a reacționat ferm la declarația doamnei președinte Maia Sandu, subliniind că „vettingul este o măsură excepțională, aplicată judecătorilor și procurorilor din funcții cheie, menită să asigure integritatea sistemului judiciar, și nu trebuie extinsă arbitrar”. Ea a mai spus că „să ceri vetting pentru avocați înseamnă implicit să pui la îndoială eficiența verificărilor făcute judecătorilor și procurorilor, ceea ce este inacceptabil”. Stamate a atras atenția că„problemele de integritate există în toate domeniile, însă soluția nu este aplicarea selectivă a vettingului, ci o abordare echilibrată și responsabilă”.
În final, ea a făcut un apel la colegii avocați și la factorii decizionali să inițieze un dialog constructiv pentru „creșterea transparenței și integrității în profesia de avocat”, astfel încât să fie găsite soluții eficiente și corecte.
Menționăm că, vettingul în sistemul judiciar din Moldova a dus la demisia a peste 140 de judecători și procurori, majoritatea din cauza problemelor de integritate. În 2024, 22 din 25 judecători ai Curții Supreme de Justiție au demisionat înainte de evaluare, iar doar unul dintre cei rămași a trecut testul. În procuratură, mai mulți procurori și-au dat demisia în timpul procesului. Scopul vettingului este să asigure un sistem judiciar transparent, integru și eficient, pentru a combate corupția și a proteja drepturile cetățenilor. Însă, potrivit opiniei multor experți, procedura a fost compromisă și s-a transformat într-o selecție a celor loiali puterii. Despre acest lucru a declarat și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, acuzații response de autorități. Procesul de evaluare a tuturor magistraților se va încheia până la sfârșitul lui 2025.
