Punct final în alegeri. Curtea Constituțională a validat scrutinul din 28 septembrie și mandatele celor 101 deputați. Astfel, în Parlamentul de legislatura a XII intra 5 formațiuni politice: PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă.
Procesul de examinare a subictului a durat aproape cinci ore. În cadrul ședinței, au avut loc mai multe runde de întrebări, intervenții și luări de cuvânt din partea reprezentanților partidelor politice și ai instituțiilor implicate.
Au fost aduse acuzații grave, inclusiv implicarea directă a președintei Maia Sandu în susținerea electorală a PAS, utilizarea resurselor administrative și restricționarea dreptului de vot mai ales pentru alegătorii din stânga Nistrului și diasporă. Reprezentanții Blocului „Patriotic” au cerut declararea nulității alegerilor, în timp ce PAS au solicitat validarea rezultatelor.
După aproape trei ore de deliberări Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și a validat mandatele deputaților aleși. Decizia a fost luată în urma votului unanim al judecătorilor CC.
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale
Curtea Constituțională hotărăște: Se confirmă rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Astfel, noul Parlament va avea următoarea componență: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, Partidul Nostru – 6 mandate, iar Partidul „Democrația Acasă” – 6 mandate.
În cadrul unui briefing de presă, Domnica Manole a subliniat că încălcările depistate nu au influențat rezultatul scrutinului parlamentar.
DOMNICA MANOLE, președinta Curții Constituționale
1 Anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraudă.
2. Nu orice încălcări sau nereguri din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai cele care influențează rezultatele alegerilor. 3. Cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezele pe care se bazează. Încălcările comisiei în scrutinul electoral trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătorești definitive sau pe acte ale autorităților competente.
Înainte de anunțarea deciziei, Curtea Constituțională a examinat sesizarea depusă de Comisia Electorală Centrală privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie, ședința începând cu prezentarea raportului de către președinta CEC, Angelica Caraman. În cadrul intervenției sale, aceasta a expus concluziile privind desfășurarea scrutinului și repartizarea mandatelor. Ulterior, Caraman a răspuns întrebărilor adresate atât de reprezentanții formațiunilor politice, cât și de judecătorii Curții Constituționale.
Una dintre întrebări a fost adresată de către președintele Democrația Acasă, Vasile Costiuc, dar care nu a fost pe placul Domnicăi Manole.
VASILE COSTIUC, președintele Partidului Democrația Acasă
În cazul depunerii contestațiilor de către Partidul Acțiune și Solidaritate, dumneavoastră ați solicitat intervenția SIS, INI a instituțiilor statului, prin demers, ca să vedeți, să vă probeze încălcările indicate în contestație. La contestația depusă de noi nu ați solicitat aceleași măsuri de la SIS, INI. De ce?
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale
Întrebarea se va exclude, domnule Costiuc, deoarce ține nemejlocit de raționamentele juridice ale comisiei, care nu pot fi discutate și puse în analizație.
Totodată, președintele Curții Constituționale a întrebat-o pe Angelica Caraman despre posibile ingerințe externe în procesul electoral, inclusiv tentative coordonate de actori străini de a influența rezultatele alegerilor. Amintim că, înainte și în timpul scrutinului, guvernarea PAS declara public asupra unor presupuse atacuri hibride uriașe și implicarea masivă a Federației Ruse în campania electorală.
Aceste avertismente erau prezentate drept o amenințare majoră la adresa procesului democratic. Însă, odată ce PAS a obținut majoritatea parlamentară, tonul s-a schimbat radical: pericolul care anterior părea iminent a fost brusc minimizat, dacă nu chiar ignorat.
ANGELICA CARAMAN, președinte CEC
Așa cum am expus în hotărârea Comisiei Electorale Centrale, prin votul majorității membrilor, deci cele constatate, nu sunt în măsură în care să influențeze rezultatele alegerilor per general.
Curtea Constituțională nu a manifestat interes față de posibilele încălcări comise de partidul de guvernare în timpul campaniei electorale, dar a insistat asupra problemei dezinformării. În cadrul ședinței, judecătorii au abordat tema integrității procesului electoral, cu accent pe lipsa unor reglementări clare privind combaterea manipulării și a dezinformării în mediul online.
Aceștia au întrebat de ce, în pofida îngrijorărilor legate de influența platformelor digitale asupra alegerilor, legislația nu a fost actualizată sau întărită fortificată înainte de începerea campaniei.
Reprezentanții CEC au explicat că atribuțiile CEC vizează în special monitorizarea cheltuielilor din campanie, inclusiv cele din spațiul online. În ceea ce privește combaterea dezinformării, aceștia au subliniat că problema depășește cadrul legal actual și competențele Comisiei, fiind necesare intervenții legislative și reglementări clare din partea altor instituții.
De asemenea, în luarea sa de cuvânt, Adrian Lebedinschi, reprezentantul Blocului „Patriotic”, a acuzat Comisia Electorală Centrală de tratament inechitabil față de alegătorii din stânga Nistrului, comparativ cu diaspora.
El a criticat alocarea a doar 23.500 de buletine pentru această regiune, față de peste 864.000 pentru diaspora, deși în turul doi al prezidențialelor din 2024 au votat peste 26.000 de persoane de pe malul stâng. De asemenea, a semnalat reducerea numărului secțiilor de vot de la 30 la 12 și relocarea a cinci dintre ele chiar înainte de scrutin, pe fondul unor motive de securitate considerate discutabile.
A menționat și restricționarea accesului prin reparații la poduri, sugerând că aceste măsuri au fost menite să descurajeze participarea. Lebedinschi a calificat drept „modestă și înșelătoare” aprecierea CEC că alegerile au fost „parțial libere și parțial corecte”, afirmând că modul de organizare ridică serioase semne de întrebare. Mai mult acesta a enumerat mai multe motive care, în opinia sa, conferă scrutinului un caracter ilegal sau nevalid.
ADRIAN LEBEDINSCHI, reprezentantul Blocului Patriotic
Utilizarea resurselor administrative de către concurentul electoral Partidul Acțiune și Solidaritate, implicarea președintei Republicii Moldova în acțiuni de agitație electorală și promovarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.
Astfel, putem invoca că în susținerea acordată de către președintele RM, Maia Sandu, concurentului electoral PAS prin transfer de imagineși asociere constantă cu acest concurent este incompatibil cu principiul desfășurării alegerilor cu condiții lebere, egale și corecte.
La fel, acesta a precizat că și sperietorile lansate de cei din PAS că dacă nu câștigă majoritatea parcursul european se oprește, a afectat libertatea de exprimare și participarea cetățenilor la procesul electoral, distorsionând voința alegătorilor și favorizând un rezultat electoral disproporționat pentru PAS.
ADRIAN LEBEDINSCHI, reprezentantul Blocului Patriotic
De aceea, solicităm onorată Curte, solicităm să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor și să fie nevalidate aceste rezultate.
Întrebat de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, dacă acuzațiile sale sunt susținute de hotărâri judecătorești, Adrian Lebedinschi a recunoscut că nu are astfel de dovezi. Astfel, în replică, Manole a declarat că afirmațiile sale reprezintă simple declarații politice, fără fundament juridic. De cealaltă parte, reprezentantul PAS a cerut Curții Constituționale validarea alegerilor, susținând că acestea au fost corecte, deși anterior vorbise despre o presupusă interferență externă masivă.
SERGIU GHERCIU, reprezentant al PAS
Considerăm că scrutinul a fost unul corect, transparent și legal, cu mici abateri constatate de Comisiile Electorale, organele de forță și instanțele de judecată. Pe această cale, solicităm validarea scrutinului și a mandatelor Partidului Acțiune și Solidaritate.02.40.32(MUSCA) 02.40.53 La toți concurenții electorali.
La rândul său, președintele partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că formațiunea sa nu a obținut cele șase mandate în urma campaniei desfășurate pe rețelele de socializare, respingând astfel acuzațiile legate de promovarea dubioasă pe online. Costiuc a cerut validarea scrutinului.
VASILE COSTIUC, președintele Democrația Acasă
Noi nu am încălcat legea, nu am, avut nevoie de conturi autentice pentru a ne promova pentru că conturile noastre oficiale au așa acoperire că noi ar fi fost păcat să beneficiem de două conturi cu 200 de urmăritori, când doar pe pagina de bază a Partidului Democrația Acasă pe facebook avem 537 de mii de urmăritori.
Și nu un ultim lucru, dacă o să intrați în biblioteca META o să vedeți că nu am cheltuit real nici un leu. Noi am înțeles cum funcționează acest spațiu online și l-am utilizat plenar, dacă nu le vine a crede să învețe de la noi cei care sunt concurenți electorali fără să cheltuie bani.
Președintele CEC, Angelica Caraman, nu a considerat drept problematică restrângerea drepturilor alegătorilor sau inegalitatea de șanse între concurenții electorali, menționând că instituția pe care o conduce a acționat în conformitate cu legea și a îndemnat Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor.
Reprezentanții Blocului Alternativa și ai Partidului Nostru nu au participat la ședință.
Precizăm că, în urma alegerilor parlamentare PAS a obținut 55 de mandate, Blocul electoral „Patriotic” – 26, Blocul „Alternativa” – 8, iar partidele „Nostru” și „Democrația Acasă” – câte 6 mandate.
Anterior, misiunile de monitorizare ale alegerilor naționale și internaționale au costatat sute de încălcări comise în perioada electorală, în timpul campaniei, dar și în ziua alegerilor. Iar, partidele de opoziție au depus zeci de contestații, dar care, în mare parte nu au fost admise de instanțele de judecată sau au fost favorabile Comisiei Electorale Centrale.
Amintim că, cu doar două zile înaite de scrutiny din cursa electorală a fost scos partidul Irinei Vlah Inima Moldovei, iar cu doar două ore înaite de închiderea secțiilor, a fost eliminat și Partidul Moldova Mare. Mai devreme, PAS a respins acuzațiile de abuz a resurselor administrative, susținând că fac agitație în timpul liber, folosind transport personal și nu încalcă legea.
