Ponderea producției industriale în PIB-ul Moldovei constituie astăzi doar 8%. În anii 90, la momentul obținerii independenței, acest indicator era de 40%. Astfel de cifre au fost prezentate în cadrul forumului Pro-industrie, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute.
Cu alte cuvinte, pe parcursul anilor de independență, Republica Moldova s-a transformat, dintr-o republică industrial-agrară dezvoltată, într-o țară cu o economie predominant bazată pe servicii și într-o piață de desfacere pentru mărfurile de import, în timp ce producția autohtonă a fost distrusă.
În ultimii ani, se înregistrează un declin al contribuției industriei la formarea PIB-ului țării. Dacă în 2022 ponderea producției industriale în structura PIB-ului era de 12%, acum acest indicator a scăzut la 8%. Aceste date au fost prezentate publicației logos.press de către președintele Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei Sergiu Harea în cadrul forumului Pro-industrie.
La momentul obținerii independenței, ponderea industriei în structura PIB-ului era de 40%. Republica Moldova era o țară industrial-agrară dezvoltată, dar s-a transformat într-o piață de desfacere a produselor importate, inclusiv a celor agricole.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al economiei
Are loc un exod al capitalului din Republica Moldova din mai multe motive. Principala cauză este lipsa de competitivitate a sectorului energetic și tarifele înalte la resursele energetice, ceea ce a dus la un cost ridicat al producției industriale. Din acest motiv, industria noastră nu poate concura nici pe piața internă, nici în afara țării. A doua problemă este exodul forței de muncă. Vedem că, în ultimii cinci ani, peste 250 de mii de persoane și-au schimbat locul de muncă și au plecat din țară.
Cu alte cuvinte, chiar dacă în Moldova ar veni investiții și s-ar deschide noi fabrici sau platforme industriale, nu ar avea cine să lucreze acolo. O altă cauză a continuării procesului de dezindustrializare este faptul că autoritățile au modificat condițiile de activitate pentru rezidenții zonelor economice libere. În consecință, zonele economice libere din Moldova au devenit mai puțin atractive, iar rezidenții au început să se retragă din ele.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al economiei
În primul rând, trebuie lucrat la componenta de cheltuieli, la formarea prețului de producție în industrie – în special la reducerea tarifelor la resursele energetice, atât la electricitate, cât și la gazul natural. Pentru că în Republica Moldova sunt cele mai mari tarife la energie, iar acest lucru în niciun fel nu contribuie la dezvoltarea industriei noastre și, în general, a economiei. A doua problemă este că avem nevoie de o nouă viziune privind reindustrializarea țării și de identificarea noilor sectoare pentru dezvoltare.
Amintim că, în campania pentru alegerile parlamentare, partidul de guvernământ PAS a promis că va asigura o creștere economică de cel puțin 5% anual până în 2027, precum și dublarea PIB-ului în zece ani. Totuși, rămâne neclar din ce surse ar putea fi realizat acest „salt economic”, în condițiile în care producția industrială continuă să scadă, iar tarifele înalte la energie sunt prezentate de autorități drept „prețul pentru independență”.
