Alegerile parlamentare din Republica Moldova se desfășoară pe fundalul unei critici dure venite din partea observatorilor internaționali. Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE a înregistrat o serie întreagă de încălcări atât în domeniul legislativ, cât și în cel mediatic. Experții vorbesc despre recomandări ignorate, presiuni asupra jurnaliștilor și amenințări la adresa libertății de exprimare. Campania electorală se desfășoară într-un context de polarizare politică acută și scandaluri, se mai arată în raportul organizației.
Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE subliniază în raportul său: încă din luna iunie, autoritățile moldovenești au introdus modificări ample în legislație, schimbând imediat 13 legi, inclusiv Codul Electoral, Codul Penal și legislația privind contravențiile. Cu toate acestea, recomandările internaționale au fost ignorate. Printre acestea se numără: asigurarea corectitudinii listelor electorale, interdicții mai clare privind folosirea resurselor administrative, transparența finanțării campaniilor, soluționarea disputelor legate de înregistrarea candidaților înainte de începerea campaniei, precum și mecanismele de contestare a rezultatelor votului.
Întrebări nu mai puține ridică și mediul media. Experții OSCE constată o creștere a presiunii asupra jurnaliștilor, inclusiv în mediul online. Piața publicitară din Moldova se restrânge, ceea ce înseamnă că tot mai multe instituții media devin dependente de proprietari și donatori. În acest context, rețelele sociale devin principala sursă de informație pentru alegători.
Observatorii atrag o atenție deosebită asupra mecanismului de suspendare a licențelor de emisie. În anii 2022–2023 au fost închise 12 posturi de televiziune, iar în martie 2025 autoritățile au aplicat din nou dreptul de a retrage licența fără hotărâre judecătorească. În societatea civilă, aceasta a fost interpretată ca o intervenție în libertatea de exprimare, se menționează în raport.
Riscuri suplimentare creează Legea privind combaterea activității extremiste.
Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE subliniază: deși Constituția garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura, această lege conține prevederi care permit suspendarea sau închiderea definitivă a instituțiilor media pentru o „activitate extremistă” definită vag.
Atmosfera politică este de asemenea departe de a fi liniștită. La 5 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat înghețarea resurselor financiare ale Irinei Vlah, lidera partidului „Inima Moldovei”, parte a blocului „Patrioții Moldovei”. Decizia a fost luată de Consiliul Interinstituțional de Monitorizare pe baza sancțiunilor internaționale, ca urmare a implicării sale în intervenția Rusiei în alegerile moldovenești.
Conform modificărilor adoptate de CEC, pentru acreditare, organizațiile civile și internaționale de observatori trebuie să prezinte informații despre capacitățile lor tehnice și de personal, experiența în monitorizarea alegerilor, sursele de finanțare și alte aspecte. CEC explică acest lucru prin necesitatea verificării competențelor și prevenirea accesului „observatorilor fictivi”. Totuși, potrivit experților OSCE, în Moldova aceste cerințe stârnesc îngrijorare, deoarece sunt împovărătoare, vagi și pot fi interpretate în mod diferit.
Alegerile parlamentare din Moldova se desfășoară într-un context de polarizare tot mai mare, presiuni internaționale și preocupări serioase privind libertatea de exprimare, subliniază observatorii OSCE. În raport se menționează că, pentru a asigura încrederea în proces, este necesar să fie eliminate lacunele legale și să fie garantată protecția reală a jurnaliștilor și alegătorilor.
