Comportamentul agresiv și refuzul primelor persoane din PAS, Igor Grosu, Dorin Recean și Doina Gherman de a răspunde întrebărilor incomode adresate de către reporterul nostru a devenit un subiect de rezonanță în mediul online.
Valul de revolte și critici în adresa demnitarilor a determinat, probabil, vicepreședintele Parlamentului Doina Gherman să vină cu o replică, aceasta publicând în aceeași zi un filmuleț video de campanie, reiterându-și poziția că nu trebuie să prezinte niciun fel de probe în susținerea afirmațiilor sale că moldovenii vor deveni „carne de tun” în cazul în care PAS nu rămâne la guvernare.
Moldovenii trebuie singuri să înțeleagă că, dacă există un război la graniță, atunci și în Moldova va fi unul, spune Gherman. Asta în pofida faptului că atât Rusia, cât și alți oficiali străini au declarat în repetate rânduri că nu există niciun pericol militar pentru Moldova din partea Kremlinului.
Aflați la un eveniment de campanie electorală președintele Parlamentului Igor Grosu, vicepreședintele Doina Gherman și premierul Dorin Recean, toți candidați la parlamentare pe listele PAS, au lansat din nou acuzații în ardesa Rusiei și a Kremlinului, afirmând că dacă nu câștigă PAS majoritatea parlamentară a doua zi, în Moldova, va începe războiul.
Aceste sperietori, așa cum afirmă unii politicieni, sunt tirajate la greu în aceste zile. Reporterul CANAL 5, care este interzis în toate instituțiile statului, a profitat de ocazie și a încercat să obțină probe de la oficiali în susținerea afirmațiilor lor.
Vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman, cunoscută pentru afirmațiile că moldovenii ar deveni „carne de tun” în războaiele Rusiei dacă alt partid ar ajunge la guvernare, a refuzat să prezinte dovezi. Întrebată dacă poate demonstra cele spuse, a răspuns că „ar trebui să o credem pe cuvânt”.
– Aveți dovezi? Cum adică o să fie folosiți moldoveni carne de tun?
– Exact cum sunt folosiți ucrainenii în țara vecină. Este o realitate.
– Evident, categoric nu. Nu este vorba de nicio anulare a alegerilor. Decizia suvernată este a poporului și noi o vom respecta.
Astfel, videourile cu refuzul de a prezenta dovezi, dar și cu comportamentul agresiv al celorlalti colegi ai lui Gherman, Recean și Grosu, față de reporterul nostru a devenit viral în internet și pe toate rețelele sociale.
Oamenii au criticat dur reacțiile demnitarilor, iar la câteva ore după asta, Doina Gherman a reacționat printr-un videoclip de campanie, publicat pe pagina sa de Facebook. În maniera ce caracterizează demult exponenții PAS, Gherman a etichetat reporterul nostru după care, în loc să prezinte probe, ea nu a făcut altceva decât să confirme că astfel de dovezi nu există, sugerând moldovenilor că ar trebui, pur și simplu, să o creadă pe cuvânt.
– Aveți dovezi, puteți să ne prezentanți, cum adică o să fie folosiți moldovenii carne de tun?
– Dar mă întreb și vă întreb: ce probă mai mare ne trebuie, decât războiul la granița noastră? Ucraina deja s-a transformat în tranșee de război, iar vecinii noștri în carne de tun. Iar, pentru cei care încă mai așteaptă probe, să-și deschidă ochii larg, războiul e deja la hotar.
Faptul că la granița noastră există un conflict militar nici pe departe nu însemană că acesta se va extinde în Moldova, iar asta pentru că Rusia și Ucraina erau în relații ostile de mai mulți ani, ceea ce nu se întâmplă în relațiile Moldovei cu Rusia.
Amintim că, atât președintele Maia Sandu, cât și înalți reprezentanți ai NATO și ai României, au declarat în repetate rânduri că nu există niciun pericol militar pentru Moldova din partea Kremlinului.
Anume din aceste considerente, mai mulți politicieni și experți susțin că amenințările PAS nu sunt altceva decât speriatori. Asemenea falsuri au fost răspândite în România și în SUA, dar, nici până în ziua de azi, nu există dovezi că Rusia s-ar fi implicat în procesele electorale și în treburile acestor state.
Mai mult ca atât, într-un interviu pentru CANAL 5, ambasadorul Rusiei Oleg Ozerov a declarat că, țara sa nu reprezintă și nu a reprezentat o amenințare pentru Moldova, subliniind lipsa oricărei intenții agresive, inclusiv după începerea operațiunii militare speciale. Potrivit lui, acțiunile Rusiei confirmă sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea Republicii Moldova.
El a respins narativul promovat de autoritățile moldovene și oficialii europeni potrivit căruia Moldova ar putea deveni următoarea victimă a agresiunii ruse, considerând această comparație cu Ucraina ca fiind nefondată.
La fel, Ozerov a afirmat că relațiile dintre Moscova și Kiev au început să se deterioreze după ce Ucraina a renunțat la neutralitate, a optat pentru integrarea în NATO și a adoptat politici anti-ruse, încălcând drepturile vorbitorilor de limbă rusă – ceea ce, în opinia sa, a avut consecințe negative pentru Ucraina.
