Franța este cuprinsă de un adevărat haos. Pe fondul crizei politice, în țară au izbucnit ample acțiuni de protest sub sloganul „Blocăm totul!”, la care participă atât extrema stângă, cât și extrema dreaptă, precum și fostele „Veste galbene”. Fotoliul președintelui Emmanuel Macron – unul dintre cei mai buni prieteni ai președintelui Moldovei Maia Sandu – începe să se clatine.
Analiștii Agenției Reuters notează că destrămarea ultimului guvern francez împinge a doua economie a zonei euro într-o povară a datoriei și mai mare, care devine una dintre cele mai grele din Europa. Presa mai scrie că Franța se află practic în pragul unei revoluții.
Întreaga Franță este cuprinsă de proteste și greve. Manifestanții au blocat autostrăzile și au perturbat transportul feroviar. Demonstranții au încercat să blocheze și centura Parisului – cea mai aglomerată autostradă urbană din Europa. Pe unele străzi din Paris, Lyon și Marsilia au fost ridicate baricade, au fost distruse puncte de plată și au avut loc ciocniri cu poliția.
Pentru a contracara manifestanții, autoritățile au mobilizat 80 000 de polițiști și jandarmi. Se relatează și despre mobilizarea armatei. Presa franceză scrie că poliția a arestat peste 200 de persoane, în timp ce protestatarii continuă să blocheze drumuri, intersecții și căi de transport, inclusiv liniile feroviare din sud-vestul țării.
Presa franceză estimează că la demonstrații vor participa până la 100 000 de oameni. Protestele se desfășoară sub sloganul „Bloca˘m totul, ca să fim, în sfârșit, auziți”. La ele participă atât extrema stângă, cât și extrema dreaptă, dar și fostele „Veste galbene”.
Apelurile la boicotare totală în data de 10 septembrie au început să circule pe rețelele de socializare încă din iulie, după ce premierul François Bayrou a prezentat proiectul de buget pentru 2026, ce prevedea măsuri dure de austeritate. Autoritățile intenționau să economisească aproape 44 de miliarde de euro la mai multe capitole bugetare, în loc de cele 40 de miliarde planificate inițial.
Conform planului guvernului, pensiile și prestațiile sociale nu urmau să fie indexate în funcție de inflație, în schimb, Ministerul Apărării urma să primească 3,5 miliarde de euro suplimentar „din cauza deteriorării situației” de securitate la nivel mondial.
Bayrou a mai declarat că, pentru reducerea deficitului bugetar, „francezii trebuie să muncească mai mult”. Printre altele, el a propus transformarea a două zile de sărbătoare în zile lucrătoare – 8 mai, Ziua Victoriei împotriva nazismului în Europa și 20 aprilie – Paștele. Totuși, planul lui François Bayrou a eșuat – în loc să susțină proiectul de buget, parlamentul francez a demis guvernul. Astfel, în mai puțin de doi ani, în Franța s-au schimbat deja patru guverne.
După demisia lui Bayrou, președintele Emmanuel Macron l-a numit premier pe vechiul său aliat, ministrul apărării Sébastien Lecornu.
Acesta este supranumit „ultima speranță a lui Macron”, al cărui popularitate a scăzut la un nivel record de 15 la sută. Lecornu trebuie acum să negocieze cu toate partidele din parlament și să încerce să treacă bugetul printr-o majoritate ostilă. Însă opoziția cere alegeri parlamentare anticipate.
MARINE LE PEN lideral” Frontului Național”
Totul arată că, din punct de vedere juridic, politic și chiar moral, dizolvarea parlamentului pentru Macron nu este doar o opțiune, ci o obligație.
Presa internațională scrie că Franța a devenit practic incontrolabilă și se întreabă – „Cine va salva acum țara?”. Macron va încerca să-și mențină pozițiile și să găsească alt „nefericit” care să guverneze ceea ce nu poate fi guvernat, din cauza parlamentului divizat. Sau, poate, va fi nevoit să convoace alegeri parlamentare anticipate extrem de riscante pentru el?
Între timp, potrivit Agenției Reuters, indicatorii economici ai Franței continuă să se înrăutățească. Datoria publică a depășit 120 la sută din PIB, iar deficitul bugetar rămâne la aproape 6%. Aceste cifre fac din Franța una dintre cele mai slabe verigi ale Uniunii Europene.
Analiștii Reuters consideră că prăbușirea ultimului guvern francez împinge a doua cea mai mare economie din zona euro într-o povară a datoriilor și mai mare, care devine una dintre cele mai grele din Europa. Rămâne de văzut dacă, în acest context, Emmanuel Macron va continua să finanțeze militarizarea Republicii Moldov?
