În ciuda închiderii mai multor posturi TV din opoziție, publicul nu a migrat spre cele afiliate puterii, ci a preferat să treacă pe internet. O arată un studiu realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului.
Aceeași cercetare relevă că deși aproape toți spun că e important să deosebești o știre falsă de una adevărată, doar o minoritate știe cum să facă asta. Educația media lipsește, iar presa rămâne, în ochii multora, controlată politic, mai spun autorii studiului.
Potrivit studiului realizat între 23 mai și 23 iunie 2025 de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului, deși televiziunea rămâne cea mai „de încredere” sursă pentru 28% dintre oameni, majoritatea cetățenilor preferă internetul. 64% se informează zilnic de pe rețelele sociale, iar în rândul părinților cu copii între 7 și 18 ani, procentul ajunge la 80%. Pentru o treime dintre aceștia, social media este considerată chiar mai de încredere decât televiziunea.
Deși 61% spun că presa e interesantă, același procent consideră că ea nu este independentă politic, ci influențată de interesele finanțatorilor. Cei mai sceptici față de independența media sunt vorbitorii de rusă 17%, persoanele cu venituri foarte mici 25% și pensionarii 34%.
CERCETARE REALIZATĂ DE CONSILIUL EUROPEI ȘI CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI
28% – televiziunea rămâne cea mai „de încredere” sursă de informare
64% – se informează zilnic de pe rețelele sociale 61% – spun că presa e interesantă
61% – consideră că presa nu este independentă politic, ci influențată de interesele finanțatorilor
73% dintre participanții la sondaj spun că văd știri false cel puțin o dată pe săptămână. 70% cred că rețelele sociale sunt principala sursă de dezinformare, însă 36% dintre oameni nu verifică informațiile, iar 44% nici nu știu unde ar putea raporta un fals. Pe de altă parte, 96% spun că e important să știm să facem diferența între o știre adevărată și una falsă. Mai bine de jumătate și anume 59% se simt capabili să identifice un fals, dar 70% cred că ceilalți nu pot. Educația media aproape că nu există: doar 4% au făcut sau cunosc pe cineva care a făcut un curs în acest domeniu.
Totuși, 72% vor cursuri opționale de educație media în școli.
CERCETARE REALIZATĂ DE CONSILIUL EUROPEI ȘI CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI
96% consideră că este important să știm să facem diferența între o știre adevărată și una falsă
73% văd știri false cel puțin o dată pe săptămână
70% cred că rețelele sociale sunt principala sursă de dezinformare
59% se simt capabili să identifice un fals, dar 70% cred că ceilalți nu pot
44% nu știu unde ar putea raporta un fals, iar 36% nu verifică informațiile
4% au urmat sau cunosc pe cineva care a urmat un curs de educație media
72% ar vrea cursuri opționale de educație media în școli.
Menționăm că în doar doi ani, Republica Moldova a asistat la închiderea brutală a 17 posturi de televiziune, inclusiv a celui pe care îl reprezentăm, alături de mai multe stații de radio, portaluri de știri și peste 100 de canale Telegram. În această perioadă, țara noastră a coborât dramatic cu șapte poziții în Clasamentul Libertății Presei al organizației „Reporteri fără frontiere”.
Aceste măsuri represive au afectat grav și poziția Moldovei în Indicele Global al Democrației, potrivit raportului Economist Intelligence Unit din 2023 și 2024. Libertatea de exprimare este sufocată, cenzura este generalizată, iar accesul la internet este tot mai restricționat — aspecte alarmante confirmate și de Departamentul de Stat al SUA în raportul său privind drepturile omului din 2024.
Se pare că acțiunile guvernării nu doar că limitează grav dreptul cetățenilor la informare, ci și erodează complet încrederea publicului în mass- media. Și asta pentru că, potrivit studiilor sociologice, se atestă o prăbușire a încrederii în televiziune, ajunsă la un nivel fără precedent, de doar 10% în 2024, potrivit cercetării Intelect Group.
