Asociația „Forța Fermierilor” se pare că a greșit destinatarul scrisorii sale privind situația din agricultura moldovenească, falimentul a mii de producători agricoli, invazia de importuri agricole și solicitarea de ajutor.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, nu este, cu siguranță, persoana care se va grăbi să sprijine sectorul agricol al Moldovei în detrimentul intereselor fermierilor din Uniunea Europeană, deja profund nemulțumiți de politicile agricole ale Bruxelles-ului.
Cu atât mai mult cu cât, potrivit experienței țărilor din Europa de Est care au aderat la Uniunea Europeană, agricultura a fost primul și cel mai grav afectat sector, care nu a reușit să facă față concurenței venite din partea marilor și dezvoltatelor exploatații agricole din statele membre puternice ale UE.
Cea mai mare extindere a Uniunii Europene a avut loc în anul 2004 – zece țări din Europa Centrală, de Est și de Sud au devenit simultan membre ale UE. A fost un grup eterogen de state, aparținând unor regiuni istorice diferite și cu puncte de plecare economice variate. Însă, în afară de Polonia, ceea ce le unește astăzi este faptul că agricultura și industria de procesare din aceste țări nu au rezistat concurenței venite din partea marilor și dezvoltatelor ferme din statele membre mai puternice ale Uniunii Europene.
Un exemplu de impact negativ asupra economiei este așa- numita „reformă a zahărului” în UE, care a dus la lichidarea industriei zahărului în Letonia. Iar introducerea cotelor europene pentru pescuit și a normelor privind utilizarea resurselor de apă a dus la închiderea majorității fabricilor de procesare a peștelui și la reducerea drastică a flotei de pescuit în țările baltice.
În plus, pentru a accelera dezvoltarea fermelor mari și pentru a reorienta țările baltice spre bunurile furnizorilor europeni, Uniunea Europeană le-a oferit agricultorilor baltici o plată anuală de 1.500 de euro, cu condiția să renunțe la gospodăriile mici – stimulând astfel, practic, un program de „eliminare” a micilor producători agricoli.
Acestora li s-a sugerat, de fapt, să cumpere produsele de bază din magazine, unde marfa provenea de la marii fermieri – în mare parte, nici măcar din producția locală.
Ungaria s-a confruntat, după aderarea la UE, cu o criză severă în sectorul său agricol. Încercând să respecte cotele stricte impuse de Europa, industria agroalimentară maghiară nu a rezistat presiunii produselor importate în cantități mari. În primii zece ani de la aderare, cel puțin 7 fabrici de zahăr și sute de întreprinderi agroindustriale mici și mijlocii din Ungaria s-au închis.
În România, în sectorul agricol au supraviețuit, practic, doar acele ramuri și companii unde există capital străin. Cu câțiva ani în urmă, publicația românească Digi 24 scria că mai mult de jumătate din terenurile agricole ale țării aparțin deja unor companii străine.
Statisticile oficiale îi numesc, mai reținut, „investitori străini”.
Experții spun că, dacă acum 10-15 ani agricultura noilor membri ai UE era sacrificată în favoarea corporațiilor agricole din țări dezvoltate precum Germania sau Franța, acum întreg sectorul agroalimentar european se află într-o criză serioasă, iar Bruxelles-ul nu face nimic pentru a-și ajuta producătorii agricoli.
Analiștii Fundației Heinrich Böll din Germania au prognozat anul trecut o prăbușire dublă a industriei agricole franceze în viitorul apropiat.
Principala problemă economică a sectorului agroindustrial al Uniunii Europene, spun experții germani, este costul de producție necompetitiv în comparație cu producătorii din afara UE. Un rol cheie l-a avut creșterea prețurilor la energie electrică, cauzată de renunțarea impusă de peste ocean la resursele energetice rusești ieftine. Ca urmare, au crescut și prețurile materialelor consumabile și ale echipamentelor.
În consecință, multe întreprinderi agricole din toată Europa nu mai sunt viabile. Veniturile fermierilor scad constant — 15% dintre agricultorii francezi trăiesc sub pragul sărăciei, iar sărăcia amenință și fermierii germani, consideră specialiștii Fundației Heinrich Böll.
Producătorii agricoli din UE, care protestează constant, acuză Bruxelles-ul că lasă agricultura europeană pe mâna Americii. Prin urmare, este puțin probabil ca, în aceste condiții, citind scrisoarea Asociației moldovenești „Forța Fermierilor”, comisarul european pentru agricultură, Christof Hansen, să se grăbească să ajute sectorul agricol moldovenesc în detrimentul intereselor fermierilor europeni deja greu încercați.
