Cu lozinci optimiste, discursuri mobilizatoare și o retorică deja cunoscută – „noi sau haosul” – Partidul Acțiune și Solidaritate a intrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Sub sloganul „UE, pace, dezvoltare”, partidul de la putere promite încă o dată „viitorul european”, dublarea veniturilor și investiții masive în infrastructură, deși au avut patru ani la dispoziție ca să le facă.
Lansarea a avut loc în fața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, unde cei din PAS, au prezentat și programul electoral, o listă de angajamente grandioase și realizări, multe dintre care sunt contestate însă de cifrele oficiale pe care experții le numesc destul de pesimiste și chiar disperate, exemplu fiind creșterea economică de doar 0,1%.)â
âEvenimentul de lansare a campaniei electorale a debutat într-o notă solemnă, cu intonarea imnului de stat, urmat de ce al Uniunii Europene. Apoi, a fost difuzat un videoclip de promovare a Partidului Acțiune și Solidaritate, construit aproape integral în jurul imaginii președintei Maia Sandu, ceea ce ar putea fi considerată implicare indirectă a șefului statului în campanie, lucru interzis de lege.
Astăzi, semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Știm care sunt pașii care trebuie să-i urmăm.
Ulterior, conducerea formațiunii a ieșit cu discursuri. Întregul eveniment a fost dominat de un singur mesaj, repetat obsesiv în fiecare alocuțiune: integrarea europeană. Anume integrarea europeană, nu eradicarea sărăciei absolute ajunsă la 40% în anii de guvernare PAS, nu a criminalității, în creștere cu 2,5% – anul ăsta față de cel precedent, deci tot cu PAS la putere, nu măsuri de oprire a depopulării țării, având în vedere că în ultimii cinci ani a rămas fără 208.000 persoane – cât populația combinată a orașelor Bălți, Cahul, Ungheni, Soroca și Orhei.
PAS a trecut cu vederea și nevoia luptei cu corupția, inclusiv în vârful puterii, unde ex-procurorul anticorupție, Dragalin, spunea că a fost descoperită de procurori, dar negată de putere. Primul pe scenă a urcat Igor Grosu, președintele PAS, care a adresat mesajul diasporei – segment decisiv pentru PAS la prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE de anul trecut.
IGOR GROSU, președintele PAS
Datoria nostră este să fim cu adevărat generația integrării europene.
Fiecare de aici are pe cineva plecat, toți știu ce înseamnă durerea aceasta, de aceea, un mare respect, o mare plecăciune diasporei noastre care știe ce înseamnă să muncești cinstit, să ai grijă de casă, să ai grijă de țara ta. Diaspora e cu noi!
Următoarea care a urcat pe scenă a fost vicepreședinta PAS, Doina Gherman, care, la fel ca ceilalți, a abordat tema „drumului european”. De parcă nu ar avea idee despre cum stau lucrurile, aceasta a descris situația din Moldova în culori aprinse, deși experții și cetățenii spun că totul e destul de gri.
DOINA GHERMAN, vicepreședinte PAS
Sat cu sat, mahală cu mahală, ogradă cu ogradă țara noastră se dezvoltă. Numai cine nu vrea să vadă nu vede asta.
(BETA) În realitate, multe sate se depopulează, școlile se închid, iar oamenii aproape că nu mai fac față prețurilor mari la produse, alimente și servicii. Mai ales că în ultima perioadă, prețurile de consum au urcat serios. În doar cinci ani, guvernul PAS a reușit să „atigă” un record – inflația cumulată a ajuns la 76,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Ceea ce în 2020 costa 100 de lei, astăzi costă aproape dublu.
Astfel de date, bazate pe statistici oficiale, au fost prezentate pe rețelele sociale de fostul prim-ministru și lider al LDPM, Vladimir Filat. Situația este dificilă și în domeniul educației, dar Ministrul Dan Perciun care și-a suspendat activitatea pentru a participa la alegeri, a venit cu un mesaj mobilizator, prin care a transms că schimbările începute trebuie continuate.
În iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, inflația anuală a fost de aproape 8%, iar de la începutul anului până în iulie 2025, prețurile au crescut cu 5,1%. În fața Iar actualul ministru al Educației, care și-a suspendat activitatea pentru a participa la alegeri, a citat din Constantin Țuțu în discursul său.
DAN PERCIUN, vicepreședinte PAS, ministrul Educației
După toate sacrificiile făcute, ne vom opri noi oare aici și vom face cale întoarsă, acum când suntem atât de aproape de normalitate, atât de aproape să devenim parte din lumea civilizată.
Perciun nu a spus însă cum are de gând Moldova să intre în lumea civilizată cu circa 40 de școli închise din 2020, de când a venit PAS la putere, și până în 2024. într-un singur am fiind lichidate 10 școli, iar 13 – reorganizate.
PAS și-a prezentat programul electoral de 65 de pagini, plin de promisiuni ambițioase: aderarea la UE până în 2028, dublarea veniturilor și a exporturilor, reabilitarea a 3.000 km de drumuri și susținerea tradițiilor. Oficialii nu au explicat însă cum vor atinge aceste obiective, mai ales că războiul din Ucraina, motiv invocat până acum pentru neîndeplinirea promisiunilor din 2020, continuă și nu se știe cât va dura.
Ruptura dintre discurs și realitate apare și în alte aspecte cum ar fi creșterile salariale și pensii majorate – de la un venit mediu lunar de 7.900 la 16.000 lei, așa cum se laudă cei din PAS. Datele oficiale arată însă că și rata sărăciei absolute a urcat la 33,6% în 2024, iar aproape jumătate dintre locuitorii de la sate trăiesc sub pragul minim de bunăstare. În orașe, fenomenul s-a dublat în doar trei ani, ajungând la 21,6%.
PAS se mai laudă cu majorarea exporturilor de mărfuri cu aproape 50%, în ultimii patru ani, dar nu spune că în primele patru luni ale anului curent exporturile totale ale țării s-au prăbușit cu peste 11%. Deficitul comercial a crescut cu 36%, iar PIB-ul e în scădere pentru al treilea trimestru consecutiv. În ciuda acestor cifre, partidul promite dublarea vânzărilor autohtone în străinătate.
Deși PAS se mândrește cu sprijinul UE pentru infrastructură și economie, realitatea din teren este diferită: mai multe fabrici ale unor investitori străini au fost închise, sute de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar antreprenorii locali denunță birocrația și lipsa sprijinului real. Exemplu sunt companiile japoneză Fujikura și germană Coroplast.
În ceea ce privește investițiile străine directe, acestea au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, cu o reducere de 40% față de anul precedent, ajungând la 357,2 milioane de dolari. Tendința negativă a continuat și în 2024, reflectând o scădere a încrederii investitorilor în economia moldovenească.
Reforma justiției, marea promisiune a PAS, este prezentată ca o reușită: 60% dintre magistrați și procurori cu probleme de integritate ar fi fost eliminați. ”Locul judecătorilor compromiși este ocupat de persoane integre, se anunță în document”. Pe de altă parte, Executivul a eliminat procedura transparentă de concurs pentru Curtea Constituțională, favorizând numiri directe și netransparente. Nu s-a spus nici faptul că, potrivit tuturor sondajelor sociale, încrederea în justiție a scăzut, iar reforma acestui domeniu este considerată un eșec de către cetățeni.
Totodată, PAS menționează că a fost aprobat Planul de Creștere Economică cu UE, în valoare de 1,9 miliarde euro, care urmează să fie utilizat în următorii trei ani pentru investiții în economie și infrastructură. Totuși, expertul Veaceslav Ioniță atrage atenția că banii nu sunt „gratuiți”: majoritatea vor fi folosiți pentru plata datoriilor vechi și a dobânzilor, și nu pentru proiecte concrete precum reparația drumurilor, școlilor sau spitalelor.
Programul electoral a fost presărat și cu mesaje de avertizare către alegători. Aceștia sperie oamenii că dacă nu vor ajunge la putere vor reveni partidele „anti-europene”, Moldova riscă să piardă finanțările europene, să revină la corupție și să fie folosită geopolitic de agresori, punând în pericol independența și stabilitatea țării. În același timp, se susține că astfel s-ar bloca drumul european, s-ar limita drepturile diasporei și s-ar pune în pericol libertatea de circulație a cetățenilor.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a început pe 29 august și se va încheia pe 26 septembrie.
