Divirgențe în cadrul Comisiei Electorale Centrale. Decizia de a deschide doar 12 secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, la alegeri, nu a fost adoptată în unanimitate. Trei membri ai Comisiei au declarat că o astfel de măsură încalcă drepturile constituționale ale cetățenilor și contravine obligației CEC de a asigura condiții egale de vot pentru toți, indiferent de locul de trai.
Aceștia avertizează că reducerea numărului de secții discriminează de facto alegătorii din regiunea transnistreană, unde locuiesc peste 278.000 de cetățeni ai Republicii Moldova.
Decizia de a deschide doar 12 secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului la viitoarele alegeri parlamentare a generat disensiuni chiar în interiorul Comisiei Electorale Centrale. Trei membri ai CEC și-au exprimat o opinie separată, declarând că această reducere nu este doar nejustificată, ci și limitează drepturile constituționale ale cetățenilor.
Vadim Filipov, Vasile Postolache și Teodora Vangheli consideră nejustificată reducerea numărului secțiilor de votare de la 19 la 12, întrucât nu au fost luați în considerare toți indicatorii prevăzuți de legislație.
În documentul publicat pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, cei trei membri subliniază că singurul criteriu invocat – „dinamica participării alegătorilor la ultimele trei scrutine” – este nerelevant, deoarece scăderea participării la vot a fost cauzată de obstacole apărute în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Aceștia menționează alertele false cu bombă și obiectele suspecte plasate în apropierea podurilor, precum și provocările de pe traseele alegătorilor din Transnistria, aspecte confirmate de poliție. „Aceste circumstanțe au dus la restrângerea libertății de circulație și a accesului alegătorilor la secțiile de vot, ceea ce a determinat scăderea numărului de participanți la alegeri”, se menționează în documentul semnat de cei trei membri ai Comisiei.
Dacă în primul tur al alegerilor parlamentare din 2020 au participat la vot 28.791 de alegători de pe malul stâng al Nistrului, atunci în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 acest număr a scăzut la 26.288. În același timp, s-a redus și numărul secțiilor de votare: dacă la parlamentarele din 2019 au fost deschise 47 de secții, atunci la prezidențialele din 2024 au fost doar 30.
În documentul lor, Filipov, Postolache și Vangheli subliniază că decizia de a deschide doar 12 secții de vot reprezintă o discriminare a locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului în comparație cu diasporă și le limitează drepturile electorale.
În cadrul Comisiei Electorale Centrale s-a explicat anterior că, dacă în medie votează 28 de mii de alegători din regiunea transnistreană, iar o secție de vot este gândită pentru trei mii de persoane, atunci 12 secții ar trebui să fie suficiente.
Totuși, această formulă nu ține cont de distanțele mari, costurile de transport și accesul limitat, mai ales în condițiile în care toate secțiile vor fi deschise doar pe malul drept al Nistrului. Astfel, câte o secție va fi deschisă în Chișinău, Gura Bîcului, Hădjmusa, Copanca, Coșnița, Doroțcaia, Sănătăuca și Răscăieți, iar câte două secții în Varnita și Rezina.
Pe 15 august, Tiraspolul a trimis o adresare autorităților moldovenești, propunând deschiderea a 41 de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria cu cetățenie moldovenească. Potrivit datelor oficiale, pe malul stâng al Nistrului trăiesc peste 278 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova.
