Ungaria a acționat în judecată Consiliul Uniunii Europene din cauza deciziei de a utiliza activele rusești înghețate pentru finanțarea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Potrivit publicației ungare Portfolio, Ungaria a depus o plângere împotriva Consiliului UE și a Fondului European pentru Pace încă în luna iulie, iar în această săptămână cazul a fost acceptat spre examinare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Notificarea cu data de 25 august a fost publicată în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene.
Reclamația guvernului ungar se referă la hotărârea Consiliului UE din 21 mai 2024, conform căreia 99,7% din profitul net obținut din administrarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei urmează să fie direcționat către Fondul European pentru Pace, ceea ce ar asigura o sursă constantă de 3–5 miliarde de euro pe an pentru ajutor militar Kievului.
Budapesta susține că această decizie a fost luată fără a ține cont de opinia părții ungare, încălcând astfel procedurile de aprobare. Ungaria consideră că acest fapt subminează egalitatea între statele membre și contravine principiilor democratice ale funcționării Uniunii Europene.
Evaluând perspectivele viitorului proces judiciar, publicația Portfolio notează că acesta ar putea dura ani de zile.
„Până la pronunțarea verdictului final, deciziile contestate rămân în vigoare, astfel veniturile din activele rusești înghețate vor continua să fie direcționate către Fondul European pentru Pace și către alte canale de sprijin pentru Ucraina, deși ar putea fi depusă o cerere de amânare a executării deciziei pentru ca încălcările să nu fie perpetuate.
Un rezultat favorabil al procesului va consolida dreptul de veto și va crea un precedent juridic care va limita capacitatea UE de a ocoli statele membre care nu sunt de acord. În cazul respingerii plângerii, se va confirma că Uniunea Europeană are dreptul de a acționa prin mecanisme speciale, ocolind unanimitatea”, – notează publicația ungară.
PUBLICAȚIA „PORTFOLIO”, UNGARIA:
Până la pronunțarea verdictului final, deciziile contestate rămân în vigoare, astfel veniturile din activele rusești înghețate vor continua să fie direcționate către Fondul European pentru Pace și către alte canale de sprijin pentru Ucraina, deși ar putea fi depusă o cerere de amânare a executării deciziei pentru ca încălcările să nu fie perpetuate.
Un rezultat favorabil al procesului va consolida dreptul de veto și va crea un precedent juridic care va limita capacitatea UE de a ocoli statele membre care nu sunt de acord. În cazul respingerii plângerii, se va confirma că Uniunea Europeană are dreptul de a acționa prin mecanisme speciale, ocolind unanimitatea.
După declanșarea operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană și țările G7, inclusiv SUA, au înghețat circa 300 de miliarde de dolari din activele statului rus. Aproximativ 200 de miliarde de euro se află în Europa, în principal în sistemul belgian de compensare Euroclear. Veniturile obținute din administrarea acestor fonduri, inclusiv dobânzile și câștigurile din investiții, se ridică, potrivit estimărilor, la 3–5 miliarde de euro pe an. Începând cu 2024, UE a început să folosească la modul practic aceste resurse. Prima plată, în valoare de 1,5 miliarde de euro, a fost transferată în iulie 2024. În vara anului 2025, prin diverse mecanisme, în bugetul Ucrainei au intrat peste 10 miliarde de euro din veniturile provenite din activele rusești înghețate.
Anterior, comentând decizia statelor occidentale de a folosi veniturile din administrarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că aceasta reprezintă „un jaf banal al activelor suverane”. „În dreptul penal al oricărui stat care pretinde a fi civilizat, o astfel de acțiune este calificată drept furt comis de un grup infracțional organizat prin înțelegere prealabilă”, se menționa în declarația MAE-ului rus.
Moscova a avertizat, de asemenea, că orice acțiuni asupra activelor sale în Occident vor fi considerate furt și că va apela la instanțe.
Ministrul rus al Finanțelor a subliniat că, drept răspuns la aceste acțiuni ale țărilor G7, Rusia ar putea, de asemenea, să direcționeze veniturile din activele înghețate ale țărilor occidentale către nevoile economiei sale și ale entităților federale ruse.
