Reamintindu-și de 27 august 1991, mulți participanți la acele evenimente vorbesc de starea de euforie colectivă care domnea atunci. Mulți considerau că, odată ieșită din componența URSS, Moldova va prinde aripi – va deveni un stat liber, prosper și democratic, cu un sistem multipartid și o economie de piață. Iar unii entuziaști promiteau chiar să inunde întreaga Europă cu roșii moldovenești.
Însă, la cea de-a 34-a aniversare a independenței, din independența reală a Republicii Moldova au mai rămas doar declarațiile și sărbătoarea: astăzi țara este condusă de un guvern marionetă a Occidentului, cu toate semnele unei dictaturi. Așadar, nu avem nici independență, nici prosperitate, nici democrație…
Chiar și în magazinele din Moldova roșiile nu mai sunt demult moldovenești.
La 27 august 1991, zeci de mii de cetățeni reuniți în cadrul Marii Adunări Naționale în centrul Chișinăului au cerut parlamentului să voteze pentru independență. Și Parlamentul a adoptat-o – prin votul nominal a 278 de deputați. Iată atmosfera care domnea atunci în legislativ și dincolo de pereții acestuia.
Reamintindu-și de 27 august 1991, mulți participanți la acele evenimente vorbesc despre o stare de euforie colectivă: credeau că, prin desprinderea de URSS și obținerea independenței, Moldova va deveni un stat prosper.
ALEXANDRU MOȘANU, președintele primului parlament al Republicii Moldova (27.08.1991)
A venit ziua cea mare, când putem rupe hotărât și definitiv lanțurile robiei coloniale, în care ne-am aflat multe-multe decenii.
Însă deja în 2014, la 23 de ani de la proclamarea independenței, deputatul primului parlament Vasile Nedelciuc, într- un interviu pentru Jurnal.md, constata cu regret: „Din păcate, nu am obținut rezultate prea impresionante. Nu prea avem cu ce ne mândri.” La cea de-a 34-a aniversare a independenței, situația nu doar că nu s-a schimbat, dar în multe domenii chiar a degradat.
În 34 de ani de independență, Republica Moldova nu a reușit să se apropie de indicatorii economici ai anului 1991, adică din punctul în care a pornit în momentul obținerii independenței. Cel mai aproape de nivelul anului 1991, PIB-ul Republicii Moldova a fost în 2021 — atunci volumul produsului intern brut a atins 94,8%. În acest an, conform prognozelor, se așteaptă o redresare la nivelul de 93,6% din valorile anului 1991.
Produsul Intern Brut al Republicii Moldova 1999 – 37,7% din nivelul anului 1991
2010 – 63,4% din nivelul anului 1991
2015 – 76,8% din nivelul anului 1991
2019 – 90,8% din nivelul anului 1991
2020 – 83,3% din nivelul anului 1991
2021 – 94,8% din nivelul anului 1991
2024 – 92,1% din nivelul anului 1991 2025 – ~93,6% din nivelul anului 1991 Sursa: Facebook/IDIS „Viitorul”)
VEACESLAV IONIȚĂ, expert al Institutului IDIS „Viitorul”
Practic, după 34 de ani de independență, Republica Moldova nu a reușit să iasă din groapă și să atingă 100% din PIB, cu ritmul de creștere economică din ultimii ani.
Cea mai mare degradare în anii independenței s-a produs în sectorul industrial al țării. În 1991, RSS Moldovenească avea o industrie dezvoltată, iar produsele sale, inclusiv de înaltă tehnologie, erau exportate în peste 70 de țări ale lumii.
La „Mezon”, „Signal”, „Șciotmaș”, „Microporovod” și alte întreprinderi se produceau echipamente electronice și dispozitive pentru nave spațiale. „Răutul” din Bălți fabrica sisteme acustice pentru submarine militare, iar la „Mezon”, „Sigma”, „Aspa”, „Topaz” se produceau componente electronice pentru motoare de avioane civile și militare.
VALERIU OSTALEP, analist politic, fost viceministru al afacerilor externe
14:30 Țineți minte cam câte întreprinderi aveam în 1991? Câte
fabrici și uzine?”
– Cred că vreo 200… A, 800!
– E ceva mai aproape de adevăr. Și în câțiva ani a dispărut totul. Unde a dispărut, cum de s-a întâmplat atât de repede, cine a falimentat? Și ce s-a întâmplat cu acei consilieri? Nimeni nu știe nimic, iar asta e istoria țării noastre.
Moldova și-a pierdut și agricultura dezvoltată, care hrănea multe republici ale URSS. La începutul independenței, unii entuziaști promiteau să „inunde Europa cu roșii moldovenești”. 34 de ani mai târziu, nici în magazinele din Moldova roșiile nu mai sunt moldovenești. Încă în 2012 statisticile arătau că pe primul loc în rândul produselor agroalimentare importate în Moldova erau roșiile.
Acestea erau urmate de citrice și cartofi. Iar acum câțiva ani, Moldova, dintr-o țară exportatoare, s-a transformat într-o țară importatoare de zahăr și ulei vegetal. Dar cea mai mare problemă a Republicii Moldova la 34 de ani de independență este reducerea dramatică a populației, care s-a accelerat în ultimii patru ani.
Dacă în 1991 țara avea 4,335 milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept, astăzi au rămas doar 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept al Nistrului.
Populația Republicii Moldova
1991 – 4,3 milioane (3,6 milioane pe malul drept)
2025 – 2,7 milioane (2,4 milioane pe malul drept))
Astfel, în anii independenței, republica a pierdut circa 1,6 milioane de cetățeni. În loc de stat democratic cu sistem multipartid, Moldova a ajuns o dictatură, unde guvernarea închide arbitrar televiziuni și site-uri incomode, interzice sau blochează accesul partidelor de opoziție la alegeri. Unde sunt eliberați infractori periculoși, iar bașcanul ales legal al Găgăuziei este întemnițat fără dovezi convingătoare.
Unde crește anual numărul infracțiunilor grave, iar poliția, în loc să lupte cu criminalitatea și să asigure ordinea publică, se ocupă de reținerea protestatarilor și aplicarea amenzilor pentru așa-numita „corupție electorală”, multe dintre ele fiind ulterior anulate de instanțe. Și toate acestea se întâmplă cu aprobarea deplină a oficialilor europeni.
VALERIU OSTALEP, analist politic, fost viceministru al afacerilor externe
În ce stare de distrugere ne aflăm: economia este la pământ, totul e degradat, are loc o depopulare masivă, o emigrație masivă, iar ei ne bat pe umăr – „Niciodată nu a fost un asemenea progres”, „Aici bate inima Europei”… Adică, e un regres undeva în Africa de acum 300 de ani.
Scăderea dramatică a populației, a salariilor și pensiilor, sărăcia absolută, care a depășit pragul de 32% din întreaga populație a țării, divizarea societății și o guvernare controlată complet de „partenerii de dezvoltare” – cu aceste rezultate a ajuns Republica Moldova la cea de-a 34-a aniversare a independenței sale.
Și deși alți oficiali europeni, veniți la Chișinău pentru a susține PAS înainte de alegeri, afirmă că Moldova a obținut rezultate impresionante pe calea integrării europene, noi toți, cei care trăim aici, vedem ce se întâmplă de fapt în țara noastră.
