Ministerul de Interne se laudă cu un „Ghid al protestatarului”, care arată exact așa și explică participanților la proteste cum se poate manifesta legal și corect, ce este interzis și ce sancțiuni pot urma în caz de abateri. Documentul subliniază că poliția respectă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare și la protest, atâta timp cât sunt respectate anumite reguli. Noi am încercat să analizăm aceste reguli și, prin prisma lor, să evaluăm atât acțiunile protestatarilor, cât și comportamentul poliției. Concluzia? Ceea ce se declară oficial nu prea corespunde cu realitatea din teren. În loc să apere ceea ce este garantat prin lege, poliția calcă în picioare acest drept fundamental. Participanți la proteste opriți pe drumuri, mame cu copii interogați și manifestanți bruscați sunt doar câteva dintre exemplele care arată cum autoritățile folosesc forțele de ordine nu pentru a proteja democrația, ci pentru a o intimida și restrânge. Detalii, în materialul care urmează.
Conform „Ghidului protestatarului”, dreptul la protest pașnic este garantat prin lege și asigură libertatea de întrunire și exprimare a punctului de vedere. În același timp, legislația impune respectarea unor reguli menite să asigure siguranța participanților și a celor din jur.
Totuși, deși protestul este un drept fundamental, acesta a fost în repetate rânduri încălcat, nu de către cetățeni, ci de angajații Ministerului Afacerilor Interne. Exemple recente demonstrează că autoritățile au împiedicat oamenii să-și exercite acest drept, prin interzicerea deplasării și participării la proteste.
Așadar, să citim ghidul: o persoană are dreptul să-și exprime liber și pașnic opinia, să poarte pancarte, steaguri și simboluri, să scandeze și să participe la acțiuni nonviolente, să se deplaseze pe traseul autorizat, să filmeze și să fotografieze protestul și, atenție – să fie protejată de poliție.
Acum să privim realitatea acțiunilor recente ale protestatarilor din cadrul Blocului ”Victorie”. De exemplu, în fața Penitenciarului nr. 13. Cu excepția primei zile, poliția nu a permis niciodată desfășurarea protestului în locul notificat din timp autorităților locale de către organizatori. Pentru a împiedica protestul, Ministerul Justiției a emis un ordin prin care interzice organizarea mitingurilor și protestelor exact în acel loc. Mai mult, pe drumurile naționale, aceeași poliție oprea transportul, efectua controale, verifica documentele – împiedicând de facto accesul oamenilor la protest. Au existat și rețineri fără nicio explicație sau motiv clar. Alt exemplu – 23 august, sâmbătă. În întreaga țară, transportul a fost blocat. Aproape peste tot, poliția nu a permis oamenilor să ajungă la locul protestului.
Un caz concret este cel al acțiunii desfășurate la Orhei în acest weekend, când participanții au fost opriți chiar pe drumuri, fiind împiedicați să ajungă la locul protestului. Astfel, în loc să protejeze drepturile cetățenilor, unele intervenții ale poliției au blocat libertatea de exprimare și dreptul la întrunire.
Aceasta este stradă publică. Poate să treacă lumea în coace și în colo. Nu aveți dreptul să opriți. 00.07
Dumneavoastră nu aveți dreptul să le interziceți să meargă pe stradă. Nu aveți dreptul. Cum vă ve-ți uita în ochi copiilor voștri? Eu vă înțeleg că este o ordonanță, perfect vă înțeleg.
Mai mult, ca atât, acum chiar și oamenii care merg pe străzi sau stau așezați pe bănci sunt interogați, ferificați și chiar percheziționați – fiind tratați automat ca protestatari, mai mult ca atât, ca cineva care a încălcat legea. Anterior, la Sângerei, două mame cu copii care se plimbau pe stradă au fost oprite de un un polițist care le-a recomandat să meargă la plimbare în altă direcție. Asta chiar dacă, conform Constutuției dreptul la libertatea de circulație pe teritoriul țării este garantat.
– Noi ne plimbăm cu copiii.
– Plimbați-vă, dar mie îmi creează impresia că vă plimbați anume în apropierea Inspectoratului de Poliție și Primăriei. Avem un parc foarte frumos, vă pot arăta.
La fel, ghidul prevede clar drepturile participanților la proteste, subliniind că este permis să te exprimi pașnic, să porți pancarte, drapele și alte simboluri. Cu toate acestea, aceste drepturi au fost deseori împiedicate de forțele de ordine. De exemplu, în aprilie, în timpul unui protest organizat la Judecătoria Buiucani, unor participanți li s-a interzis să intre cu drapele, polițiștii motivând că tijele acestora ar putea fi folosite drept arme, deși protestul era pașnic.
– Ce este aceasta?
– Suport pentru drapel.
– Dar eu de unde știu că este asta pentru drapel.
– Păi verificați. Ce credeți să este armă?
– Poate fi folosită ca armă.
– Sunt doar niște suporturi, elementare suporturi pentru drapele. Nu inventați și nu forțați lucrurile, voi singuri provocați presiune, singuri provocați oamenii la conflict.
Totodată, în îndrumarul MAI se menționează că protestatarii au dreptul să scandeze, să participe la acțiuni non-violente, să se deplaseze pe traseul aprobat, să beneficieze de protecția poliției, precum și să fotografieze și să filmeze evenimentul. În realitate, însă, aceste drepturi ale cetățenilor sunt deseori încălcate de forțele de ordine. Uneori, protestatarii nu doar că nu sunt protejați, ci sunt și bruscați, fiind supuși chiar violenței din partea poliției.
Lăsați omul, forțat îl dați. Domnule Garaz!
– Urcați în mașină.
Mai mult decât atât, poliția a reținut de mai multe ori participanți la acțiuni fără niciun temei legal sau comportament agresiv din partea acestora, ținându-i ore în șir în secțiile de poliție și întocmind procese-verbale pe numele lor. Ce altceva este asta, dacă nu o restrângere a drepturilor legale?
– Am dreptul să ies de aici sau nu?
– Întocmim procesul verbal și plecați. Atâtea proteste a făcut Maia Sandu și iată lor nu le-au pus amenzi, nimic, dar noi dacă am venit un pic în oraș după cumpărături, ne pun amenzi.
În același timp, în ciuda atacurilor constante asupra protestatarilor din partea provocatorilor afiliați PAS, nu sunt luate măsuri împotriva acestora. Dimpotrivă, ei sunt protejați de forțele de ordine împotriva oamenilor pe care îi insultă și îi atacă.
În setul de recomandări al autorităților este specificat și ce nu au voie să facă protestatarii în timpul manifestațiilor: este interzis să agreseze alte persoane sau forțele de ordine, să distrugă bunuri publice sau private, să poarte arme, obiecte periculoase, alcool ori substanțe interzise. Cu toate acestea, în cadrul protestelor recente, desfășurate atât în capitală, cât și în raioanele țării, poliția nu a anunțat că a constatat ca participanții să fi comis asemenea încălcări. În schimb, de mai multe ori, chiar persoane apropiate actualei guvernări au sfidat aceste reguli.
De exemplu, în timpul unui protest organizat de Blocul „Victorie”, activistul și susținătorul înflăcărat al PAS, Marin Andoni, a venit cu un buzdugan de mari dimensiuni pe umeri și a intrat cu el chiar și în clădirea Curții de Apel. Deși gestul său putea fi considerat provocator și periculos, acest incident nu pare să-i fi deranjat prea tare pe oamenii legii, care s-au limitat la a declara că „se vor autosesiza”, fără ca ulterior să fie luate măsuri sau să fie tras cineva la răspundere.
În setul de recomandări al autorităților este specificat și ce nu au voie să facă protestatarii în timpul manifestațiilor: este interzis să agreseze alte persoane sau forțele de ordine, să distrugă bunuri publice sau private, să poarte arme, obiecte periculoase, alcool ori substanțe interzise. Cu toate acestea, în cadrul protestelor recente, desfășurate atât în capitală, cât și în raioanele țării, poliția nu a anunțat că a constatat ca participanții să fi comis asemenea încălcări. În schimb, de mai multe ori, chiar persoane apropiate actualei guvernări au sfidat aceste reguli.
Conform ghidului MAI, protestatarii nu mai au voie să blocheze drumuri sau instituții vitale, să instige la ură, violență ori ilegalități, să ignore somațiile poliției și nici să pretindă, să accepte sau să primească bani pentru participarea la proteste. La ultimele manifestații, poliția a încercat să intimideze participanții, avertizând că cei care primesc bani vor fi trași la răspundere. Totuși,
Totuși, așa cum au demonstrat protestele recente, fără a avea vreo dovadă de tentativă de destabilizare sau corupere, poliția a restrâns în mod preventiv — „ca să nu se întâmple” — chiar drepturile cetățenilor prevăzute de ea însăși. Doar „ca măsură de precauție”! Dar aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a legii!
Totuși, mulți dintre cetățeni au declarat că ies în stradă pentru că au ajuns la limita sărăciei și nu mai pot trăi sub actualul regim. Mai mult decât atât, autoritățile nu au prezentat până acum dovezi concrete care să susțină acuzațiile că protestatarii ar fi remunerați pentru participare, iar Ilan Șor a declarat de mai multe ori că achită drumul și alimentația oamenilor care vor să-și exprime protestul, dar nu au posibiltatea să o facă.
– Dar dumneavoastră arătați-ne dovezi că noi suntem achitați. Eu am 50 de lei în portmoneu. Așa spuneți întotdeauna. Maia Sandu puțini bani a primit de la Soros, de peste hotare?
– Acestea sunt cadouri.
Dacă sunt încălcate regulile, MAI poate aplica amenzi, deschide dosare penale și obliga organizatorii să plătească daune. Cetățenii care participă la dezordini în masă riscă pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 7 ani, conform Ghidului protestatarului. De asemenea, chemarea la nerespectarea cerințelor autorităților prin violență, provocarea dezordinii sau agresarea persoanelor se sancționează cu amendă între 27.500 și 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 2 ani.
Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a anunțat că „Ghidul protestatarului” va fi distribuit în întreaga țară, în special în locuri publice și aglomerate. Tirajul inițial este de 300.000 de exemplare, cu posibilitatea suplimentării acestuia în funcție de necesități. Totodată, ministra a subliniat că cetățenii au dreptul să-și exprime liber voința.
DANIELLA MISAIL-NICHITIN, ministra Afacerilor Interne
Ele sunt distribuite absolut tuturor celor care intenționează să protesteze, ele sunt distribuite în locurile aglomerate. Noi nu facem nicio diferență. Transmitem acest mesaj tuturor cetățenilor Republicii Moldova, dar vom combate vehement orice acțiune care contravine legislației în vigoare. Bineînțeles că atunci când oamenii își exprimă liber voința în locurile în care sunt autorizate, cu grijă față de sine și față de semenii lor, asta este un drept.
Cât de mult respectă forțele de ordine declarațiile privind dreptul la libertatea de exprimare, am văzut cu toții. Ministra nu a menționat de ce anume acum a fost nevoie acest ghid și nici câți bani au fost cheltuiți din bugetul statului pentru editarea lui. Iar la apelurile noastre nu a răspuns. Anterior, politicienii din opoziție și experții au afirmat că aceste presiuni și intimidări din partea forțelor de ordine au drept scop descurajarea cetățenilor să-și exprime nemulțumirile public.
