Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile demografice ale populației cu reședință obișnuită la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024).
Potrivit BNS, conform rezultatelor finale ale RPL 2024, în comparație cu RPL 2014, ponderea populației feminine a constituit 52,8% din populația țării, în creștere cu 0,8 puncte procentuale (p.p.) față de RPL 2014 (52,0%), transmite Știri.md.
De asemenea, conform rezultatelor Recensământului din 2024:
- La 100 de persoane de sex feminin reveneau 89 persoane de sex masculin, comparativ cu 92 bărbați la 100 de femei în anul 2014;
- Vârsta medie a populației la recensământul din 2024 a fost de 40,6 ani sau cu 3,1 ani mai mare decât la recensământul din 2014 (37,5 ani);
- Indicele sarcinii demografice a constituit 79 de persoane în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane în vârstă aptă de muncă, față de 62 de persoane la recensământul din 2014;
- Ponderea populației care avea reședința obișnuită (locuia) în aceeași localitate în care s-au născut a constituit 65,1%;
- Din totalul populației cu reședință obișnuită, 2.383,1 mii persoane sau 98,9% au deținut cetățenia Republicii Moldova, inclusiv cetățenia altui stat, în scădere cu 0,6 p.p. comparativ cu recensământul 2014;
- În funcție de țara nașterii, populația țării, în majoritatea absolută, de 2.301,0 mii persoane (sau 95,5%), era născută în Republica Moldova, și 106,7 mii persoane (sau 4,4%) erau născute în alte țări.
- Persoanele căsătorite deţineau o pondere de 55,8% din totalul populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (comparativ cu 57,4% în 2014), persoanele niciodată căsătorite constituiau 23,6% (24,6%), cele văduve de 10,2% (12,2%) și cele divorţate de 10,4% (5,8%);
- Ponderea femeilor care au născut 2 sau 3 copii s-a majorat cu 5,4 p.p. (de la 32,8% până la 38,3%) și, respectiv cu 2 p.p. (de la 13,4% până la 15,4%), în schimb, ponderea femeilor care nu au născut s-a redus cu 4,2 p.p.
În comparație cu recensământul din 2014, ponderea populației de 15-64 ani a scăzut cu 8,0 p.p. (de la 70,8% la 62,7%), ponderea populației de 65 ani și peste a crescut cu 6.8 p.p. (de la 11,3% la 18,1%) și a celei de 0-14 ani – a crescut cu 1,3 p.p. (de la 17,9% la 19,2%), astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând.
Structura pe sexe a populației la recensământul din 2024 relevă că, doar în categoria de populație copii (0-17 ani) ponderea băieților era mai mare decât ponderea femeilor, precum și la tinerii de 18, 19 și 21 ani, pe când în restul categoriilor de vârstă predomina populația feminină. Bărbații de 35-44 ani constituiau 15,7% din total populație masculină, iar femeile de 60-69 ani – 16% din total populație feminină.
Vârsta medie a populației la recensământul din 2024 a constituit 40,6 ani, fiind în creștere cu 3,1 ani față de recensământul din 2014. Discrepanța vârstei medii pe sexe constituia 3,8 ani (femeile vârstnice fiind mai numeroase decât bărbații vârstnici), iar ecartul vârstei medii pe medii de reședință a constituit 2,8 ani, persoanele de la orașe având vârsta medie de 39,1 ani, pentru locuitorii satelor – aceasta constituind 42 ani.
În comparație cu 2014, numărul populației a scăzut cu cca 13,6%, iar structura pe vârste a populației la recensământul din 2024 releva o scădere cu 7,5 p.p. a ponderii tinerilor de 20-29 ani, în timp ce ponderea vârstnicilor de 60-69 ani a crescut cu 4,6 p.p., cu o creștere mai accentuată în mediul rural – cu 6,2 p.p.
La 100 persoane de sex feminin (raport de masculinitate) reveneau 89 persoane de sex masculin, în timp ce, în anul 2014, acest indicator a indicat un raport de 92 bărbați la 100 de femei. De la 55 ani și peste se accentuează micșorarea numărului de bărbați față de femei, astfel că la 100 de femei mai mari de 65 de ani reveneau 61 bărbați.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă de interes din punct de vedere economic a înregistrat schimbări la toate cele trei categorii. Astfel, ponderea persoanelor apte de muncă (bărbaţii de 16-62 ani, femeile de 16-59 ani) a constituit 55,7% din total populație, fiind în scădere cu 9,0 p.p. în comparație cu 2014.
Conform datelor finale ale recensământului din 2024, din totalul populației cu reședință obișnuită, cca 2.383,1 mii persoane sau 98,9% au declarat că aveau cetățenia Republicii Moldova, în scădere cu 0,6 p.p. comparativ cu recensământul 2014, din care 389,3 mii persoane sau 16,3% au declarat că dețineau și cetățenia altui stat.
Ponderea persoanelor cu dublă cetățenie a constituit 21% în mediul urban, ceea ce era cu 8,6 p.p. mai mult decât în mediul rural (12,4%), iar ponderea bărbaților cu dublă cetățenie (17,3%) fiind mai mare decât ponderea femeilor din această categorie (15,5%).
În funcție de țara nașterii, populația țării în majoritate absolută de 2.301,0 mii persoane (sau 95,5%) era născută în Republica Moldova, și doar 106,7 mii persoane (sau 4,4%) erau născuți în alte țări.
Structura populaţiei după starea civilă relevă faptul că, la recensământul din 2024, persoanele căsătorite dețineau o pondere de 55,8% din totalul populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (comparativ cu 57,4% în 2014), persoanele niciodată căsătorite constituiau 23,6% (față de 24,6% în 2014), cele văduve de 10,2% (12,2% în 2014) și cele divorțate – de 10,4% (pondere aproape dublă față de 2014 – 5,8%).
