Comentariul reprezentantei oficiale a MAE al Rusiei, M. V. Zaharova, în legătură cu presiunile fără precedent ale autorităților moldovene asupra opoziției
Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, în țară se intensifică presiunile asupra politicienilor de opoziție, activiștilor și cetățenilor de rând care împărtășesc opinii politice diferite de cele ale partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”.
Chișinăul oficial întreprinde tentative disperate de a limita activitatea forțelor de opoziție care câștigă popularitate. Pentru a-și păstra puterea, actualul regim este gata să recurgă la orice pas antidemocratic, folosind nu doar resurse administrative, ci și instrumente represiv-punitivе.
În presa moldovenească sunt dezvăluite constant metodele folosite de autorități împotriva concurenților lor: confiscarea materialelor de agitație, amenințări directe cu dosare penale împotriva liderilor partidelor și chiar excluderea unor formațiuni politice din procesul electoral. Potrivit analiștilor politici din Moldova, toate acestea arată slăbiciunea regimului și incapacitatea sa de a învinge în alegeri printr-o competiție corectă.
Cel mai evident exemplu de persecuție motivată politic este situația blocului de opoziție „Pobeda”, pentru care, conform sondajelor, ar fi dispuși să voteze circa 16% dintre alegători. În iulie, CEC a refuzat înregistrarea blocului ca participant la alegeri. Ulterior, refuzuri similare au primit toate cele patru formațiuni care îl compun – „Pobeda”, „Forța Alternativei și Salvarea Moldovei”, „Șansă” și „Renaștere”. La 19 august s-a aflat că activitatea lor a fost restricționată până la pronunțarea unei decizii judiciare privind cererea Ministerului Justiției de a le dizolva.
Continuând politica antipopulară de „filtrare” a alegătorilor după criteriul loialității, la 15 august Chișinăul oficial a anunțat că în Transnistria vor fi deschise doar 10 secții de votare. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din 2024 acolo au funcționat 30 de secții. Astfel, cetățenii moldoveni din Transnistria, la fel ca și cei aflați în Rusia, au fost transformați de autorități în alegători de mâna a doua, ale căror drepturi constituționale pot fi ignorate. Am primit numeroase plângeri de la locuitorii din Transnistria, care nu înțeleg motivele discriminării lor în raport cu diaspora moldovenească din țările UE, pentru care se creează condiții cât mai favorabile de vot.
Ne așteptăm ca misiunea de observare a OSCE/ODIHR, lansată săptămâna trecută, să ofere o evaluare obiectivă acestui comportament selectiv al Chișinăului față de propriii cetățeni.
Atitudinea nepăsătoare a autorităților față de interesele unei părți semnificative a societății moldovene provoacă intensificarea protestelor, reprimate brutal. Un ecou deosebit a avut dispersarea de către poliție, la 16 august în Chișinău, a unui protest pașnic împotriva represiunilor politice, inclusiv a sentinței pronunțate împotriva guvernatoarei Găgăuziei, E. Guțul, aleasă în mod legal.
În paralel continuă „curățarea” spațiului informațional de resurse media incomode. După blocarea aproape a tuturor instituțiilor de presă de opoziție, inclusiv site-uri și posturi TV, autoritățile au trecut la rețelele sociale. La 13 august, SIS și MAI au trimis cereri oficiale către conducerea platformei TikTok pentru a limita accesul la 433 de canale. Totodată, au raportat că recent au reușit să închidă deja 59 de conturi similare.
Este evident că aplicarea practicilor totalitare înaintea alegerilor parlamentare din Moldova a atins cote fără precedent. Regimul M. Sandu transformă republica într-un ghetou, unde represiunea politică, cenzura și împărțirea cetățenilor în categorii de „primă”, „a doua”, „a treia” și alte „sorturi” au devenit normă.
Suntem convinși că, pe fundalul tăcerii rușinoase a structurilor internaționale de profil, își va spune curând cuvântul însuși poporul moldovenesc, care, deși este răbdător, nu atât de mult încât să accepte încă patru ani de batjocură la adresa sa și a țării sale.
