La alegerile parlamentare din 28 septembrie, cetățenii din stânga Nistrului ar putea avea la dispoziție doar zece secții de votare. Adică zece, pentru o regiune întreagă. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, spune că așa dau „datele statistice”: la scrutinele trecute au votat mai puțin de 31 de mii de alegători. Iar dacă Tiraspolul cere 41 de secții, e „ilegal” și miroase a conspirație coordonată, în opinia autorităților electorale. În schimb, despre dificultățile reale ale oamenilor de a ajunge la urne, nu mai e treaba nimănui, să se descurce fiecare cum poate.
Cu o „rigurozitate matematică”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica a explicat că, dacă media e 28 de mii de votanți și o secție deservește 3.000 de oameni, rezultă fix 10 secții. Simplu ca un exercițiu de clasa a treia. Doar că în ecuația domnului de la CEC lipsesc kilometrii pe care oamenii trebuie să-i parcurgă, cheltuielile de drum și faptul că secțiile sunt amplasate doar pe malul drept al Nistrului.
PAVEL POSTICA, vicepreședinte CEC
În conformitate cu prevederile Codului Electoral, noi în regiunea transnistreană trebuie să deschidem vreo 10 secții de votare. Lucrurile sunt destul de simple, chiar și atunci când s-a organizat transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană la alegerile din 2020, 2021 și 2024, pentru că legea spune că trebuie să luăm în calcul numărul din ultimele scutine,
Media este de 28 de mii de alegători. Dacă o secție de votare se constituie pentru 3 mii de alegători, asta înseamnă că noi trebuie să deschidem 10 secții.
Postica a amintit de fantoma „transportărilor organizate”. Deși, cel puțin la alegerile de anul trecut, dovezile au lipsit cu desăvârșire, așa cum nu s-a demonstrat nici că oamenilor li s-ar fi spus cum să voteze sau că ar fi fost remunerați pentru alegerea făcută. Între timp, cei din Transnistria trebuie să facă drumuri lungi, pe cheltuiala lor, doar pentru a-și exercita un drept fundamental.
Pe de altă parte, la alegerile prezidențiale din România, unde mobilizarea alegătorilor moldoveni cu cetățenie română a atins un record istoric, iar scrutinul a fost umbrit de acuzații grave de fraudă, presiuni asupra primarilor, transport organizat cu microbuze școlare și implicarea directă a autorităților de la Chișinău în favoarea lui Nicușor Dan, candidatul susținut de Maia Sandu, toate aceste acțiuni au fost tratate ca fiind absolut corecte, fără a se vorbi despre vreo transportare ilegală.
Astfel, oamenii din stânga Nistrului rămân cu întrebarea: cum altfel să ajungi din Camenca la Varnița, dacă nu să pună mână de la mână și să vină și ei cu un transport organizat?
Și cu toate că și Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului, Chișinăul a considerat solicitarea nejustificată. Sovietul Suprem a invocat plângeri de la cetățeni și ONG-uri privind reducerea secțiilor, dar vicepreședintele CEC, Pavel Postica, susține că cererile par coordonate și ridică suspiciuni.
PAVEL POSTICA, vicepreședinte CEC
Este o premieră pentru Republica Moldova să fie atât de bine concertată reacția administrației separatiste de la Tiraspol la diferite niveluri. Noi am primit solicitări și de la așa-zisul ministru de
Externe, de la Biroul permanent al așa-zisului Parlament din regiune, de la conducătorii administrațiilor raionale din regiune. Toate solicitările sunt trase la indigo.
Autoritățile responsabile se vor întruni marți, 19 august, într- o ședință pentru a decide câte secții de votare ar putea fi deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Data-limită pentru constituirea secțiilor electorale este 24 august.
Între timp, mai mulți politicieni și-au exprimat îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de vot destinate alegătorilor din stânga Nistrului, considerând că această măsură le încalcă moldovenilor drepturile lor fundamentale. Majoritatea acestora au invocat articolul 38 din Constituție, care garantează fiecărui cetățean dreptul de a alege și de a fi ales.
Și nicăieri în legislație nu este prevăzut că acest drept poate fi încălcat din cauza unor presupuneri sau suspiciuni ale cuiva.
Menționăm că, de la un scrutin la altul, numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană a fost redus constant: de la 47 în anul 2019, la 41 în 2021, 30 în 2024, iar acum se propune deschiderea a doar 10 secții.
