Cu averi impresionante, implicați în scandaluri și loiali puterii, aceștia sunt noii-vechi judecători ai Curții Constituționale. Deși legea prevede un mandat unic de șase ani, unii și-au păstrat funcțiile în ciuda criticilor și semnelor de întrebare privind legalitatea reconfirmărilor.
În ce scandaluri au fost implicați cei cinci judecători, care este averea lor și ce legături au cu guvernarea și partidul PAS, vedeți în continuare.
Milionara Domnica Manole rămâne în fruntea Curții Constituționale, beneficiind de sprijinul total al guvernării. Deși este implicată în controverse, precum pierderea unui dosar la CEDO și decizii ce ar putea aduce țării un prejudiciu de aproape un miliard de euro, PAS a susținut fără rezerve reconfirmarea sa.
Președinta Curții este una dintre cele mai bogate judecătoare din țară. În 2024, ea a încasat un salariu de 1.123.828 lei, adică peste 93.000 lei lunar, cu 43% mai mult decât anul anterior. Pe lângă salariu, a primit diurne de peste 62.000 lei, o pensie anuală de 452.000 lei, plus alte plăți. De asemenea, a declarat venituri de la Consiliul Europei, pentru activitatea de cercetare, de peste 2.000 euro și dobânzi bancare de peste 15 mii de lei.
Venitul anual al Domnicăi Manole în 2024 a fost de 1.705.180 lei, suficient pentru a-și cumpăra un automobil Lexus din 2023, în valoare de 774.000 lei – peste 40.000 euro, condus de soțul ei. Maia Sandu a avertizat că judecătorii care iau decizii greșite vor avea de suferit, iar Manole se menține bine sub regimul PAS. Opoziția și experți au acuzat-o că este apropiată de guvernare și favorizează puterea, acuzații respinse de Curte și executiv.
Și Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției și apropiat al PAS, face parte din noua componență a Curții Constituționale. Mandatul său de ministru al Justiției a fost marcat de scandaluri, inclusiv
dezvăluiri privind influențarea votului Consiliului Superior al Procurorilor pentru șefia Procuraturii Anticorupție, sugerându-le membrilor să discute „la toaletă” decizia. De asemenea, Litvinenco a semnat ordinul controversat care a aprobat comisia pentru aplicarea legii amnistiei, ce a dus la eliberarea unor deținuți periculoși.
Chiar și după plecarea din Guvern, influența sa politică a rămas activă: președinta Maia Sandu a recunoscut public că o consultă „în anumite cazuri”.
Litvinenco este unul dintre fondatorii PAS. A ieșit din partid, așa cum cere legea, chiar înainte de depunerea jurământului, despre care a scris pe rețelele sociale că acum este imparțial.Potrivit declarației de avere pe 2024, Sergiu Litvinenco a cumpărat un Lexus de peste 543.000 lei – circa 28.000 euro. Deși a demisionat din Guvern, a câștigat peste un milion de lei ca consultant și prin ONG-ul fondat cu Natalia Gavrilița.
Acesta a fost criticat de către politicieni și experți precum că nu ar avea experiența necesară în domeniul justiției, deoarece și-a petrecut cea mai mare parte a vieții lucrând în diverse ONG-uri.
Sergiu Litvinenco a fost membru și unul dintre fondatorii partidului PAS. Potrivit legii, judecătorii sunt obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. Anterior, purtătorul de cuvânt PAS, Adriana Vlas ne-a spus că o dată ce va ajunge în funcția de judetăror, Litvinenco va renunța la calitatea de membru.
Un alt fotoliu de judecător la Curtea Constituțională a revenit lui Nicolae Roșca – fost avocat al Maiei Sandu și apropiat al PAS. Candidatura sa a fost propusă de Parlament, iar numirea inițială a avut loc în 2019, într-un context în care Roșca avea deja legături strânse cu actuala guvernare. În plus, fiica sa lucrează în aparatul Maiei Sandu.
Acum, el a fost reconfirmat pentru un al doilea mandat, în ciuda criticilor privind legalitatea reînvestirii unui judecător constituțional, în condițiile în care Constituția prevede un mandat unic de șase ani.
Conform declarației de avere din 2022, acesta a încasat un salariu de peste 567.000 de lei de la Curte, la care s-au adăugat aproape 49.000 de lei din activitatea didactică la Universitatea de Stat. Roșca deține un depozit bancar de 43.300 lei la Victoriabank, care i-a generat o dobândă anuală de 7.700 lei. În privința bunurilor, magistratul deține un apartament de 72,2 metri pătrați, evaluat la 406.400 lei, și o mașină Toyota Corolla fabricată în 2010, estimată la 207.000 lei, utilizată de soția sa.
Și Liuba Șova, un alt magistrat susținut de Parlament, a revenit la Curtea Constituțională după ce anterior fusese numită în 2019 de Guvern. De profesie jurist și fostă consilieră la Curtea Constituțională, Șova a predat peste două decenii la Facultatea de Drept a USM, fără un profil public activ în domeniul reformei justiției.
Potrivit declarației de avere din 2022, a încasat peste 112.000 de lei de la Curte, circa 35.000 de lei din chirii și aproape 4.000 de euro salariu de la o companie din Germania. Magistrata deține două apartamente cu o valoare totală de peste 500.000 de lei, precum și 17 acțiuni simbolice la compania „TIR EX-PETROL” SA, estimate la doar 6 lei.
Printre cei cinci noi judecători ai Curții Constituționale se numără și Ion Malanciuc – magistratul care a respins cererea de revizuire a dosarului fostului premier Vlad Filat. Acesta a fost judecător la Judecătoria Criuleni, fiind ulterior transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Deși a recunoscut public că nu cunoaște limbile engleză și franceză, cerute pentru această funcție, și a avut dificultăți la interviul cu CSM, el a fost totuși desemnat.
Potrivit experților anticorupție, numirea sa reflectă intenția guvernării de a controla Curtea prin persoane loiale. În 2024, Malanciuc a avut un salariu de peste 519.000 lei, iar familia sa a obținut peste
260.000 euro din vânzări imobiliare. În 2025, a cumpărat o casă de
240.000 euro. Soția deține o Toyota RAV4 și un cont bancar cu
50.000 euro. Între 2016–2018, pe numele său au fost depuse șapte sesizări, toate respinse.
Toți cei cinci judecători nou-numiți la Curtea Constituțională au legături directe sau indirecte cu actuala guvernare. Astfel, această componență pare să contureze o instituție profund politizată, aliniată intereselor PAS și departe de garanțiile unei justiții independente.
