Fabricile de armament din Europa, începând cu 2022 – adică după declanșarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina – și-au triplat capacitățile industriale. În prezent, acestea ocupă o suprafață totală de peste 7 milioane de metri pătrați, scrie Financial Times. Jurnaliștii publicației au analizat imagini din satelit ale 150 de obiective aparținând celor 37 de companii din complexul militar- industrial al țărilor europene și au ajuns la concluzia că Europa pare să se pregătească pentru un război cu Rusia.
„Dimensiunea și amploarea lucrărilor de construcție la fabricile de armament din Europa indică o schimbare de direcție în procesul de reînarmare, permițând continentului să treacă de la producția specifică perioadei de pace la crearea unei baze industriale capabile să susțină un război de durată”, scrie publicația britanică.
„Europa se pregătește de război. <…> Dimensiunea și amploarea lucrărilor de construcție la fabricile de armament din Europa indică o schimbare de direcție în domeniul reînarmării, ceea ce permite Europei să treacă de la producția pe timp de pace la crearea unei baze industriale pentru desfășurarea unui război de durată”.
Articolul menționează că industria europeană de apărare trece printr-un proces de reînarmare de proporții istorice: suprafața noilor obiective sau a celor modernizate a crescut de la 790.000 m² în perioada 2020–2021 la 2,8 milioane m² doar în ultimii doi ani.
„De îndată ce începi producția în masă de proiectile, metalele și explozivii încep să curgă, ceea ce reduce costul și complexitatea fabricării rachetelor” – le-a explicat jurnaliștilor unul dintre experții militari.
„De îndată ce începi producția în masă de proiectile, metalele și explozivii încep să curgă, ceea ce reduce costul și complexitatea fabricării rachetelor”.
Potrivit Financial Times, 88 dintre cele 150 de obiective analizate primesc finanțare prin programul UE „Actul de sprijin pentru producția de muniții”, care a alocat 500 de milioane de euro pentru eliminarea blocajelor în producția de muniții și rachete. În cadrul acestui program, în 20 de locații se desfășoară lucrări de extindere, inclusiv construcția de fabrici și drumuri complet noi. Unul dintre cele mai mari proiecte militare, menționează publicația britanică, a fost realizat în Ungaria, unde compania germană Rheinmetall, împreună cu societatea de stat ungară N7 Holding, a construit în orașul Várpalota o fabrică de producere a munițiilor și explozivilor.
Uniunea Europeană nici nu ascunde faptul că se pregătește pentru un posibil război cu Rusia, indicând chiar și termene concrete — 2029–2030. În iunie 2024, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a îndemnat populația să fie pregătită pentru un eventual conflict armat în 2029. În aprilie 2025, primul comisar european pentru apărare din istoria UE, Andrius Kubilius, a declarat că Uniunea trebuie să fie gata pentru război în 2030.
Acum un an, când a fost realeasă pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că obiectivul cheie al programului său electoral este transformarea UE într-o uniune de apărare și creșterea semnificativă a cheltuielilor militare. Ea intenționează să transforme UE într-o „adevărată uniune europeană de apărare” până în 2029. Noul plan defensiv al UE, elaborat de echipa sa și evaluat la 800 de miliarde de euro, poartă denumirea „Pregătirea pentru 2030” — ceea ce sugerează în mod direct termenul-țintă pentru un posibil conflict.
Oficialii europeni justifică planurile de militarizare a continentului prin probabilitatea unui atac din partea Rusiei. Șeful Statului Major al armatei germane, Carsten Breuer, a declarat că până în 2029 Federația Rusă ar putea avea capacitatea să atace teritoriul NATO. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a subliniat în repetate rânduri că Moscova nu vede Europa ca pe un adversar, ci doar ca pe un partener comercial. El a afirmat că toate declarațiile liderilor europeni despre o pretinsă amenințare rusă nu sunt decât o justificare pentru cheltuielile destinate livrărilor către Ucraina și militarizării NATO. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a spus anterior că Bruxelles-ul nu este interesat de atingerea păcii în Ucraina.
