Noi sperietori lansate de Maia Sandu în ajunul alegerilor parlamentare. În discursul său, tradițional, președinta a adus acuzații, din nou, fără a prezenta probe sau dovezi concrete, că Rusia ar încerca să se implice în scrutinul electoral și să deturneze parcursul european al Republicii Moldova.
De asemenea, Maia Sandu i-a catalogat drept dușmani pe toți cei care nu se aliniază cu partidul de guvernare – inclusiv politicienii, care critică PAS-ul din afara formațiunii.
Totodată, șefa statului a amenințat populația cu amenzi și închisoare în numele luptei împotriva așa-numitei „corupții electorale”. La fel, ea a făcut aluzie la posibila cenzurare a rețelelor sociale care nu reflectă „adevărul” în versiunea guvernării.
Deocamdată, liderul Blocului Victorie Ilan Șor, vizat în acuzații nu a venit cu o reacție oficială.
Noi sperietori lansate de Maia Sandu în ajunul alegerilor parlamentare. Cu mai puțin de o lună înainte de campania electorală, Maia Sandu revine cu scenariul deja cunoscut: a convocat din nou Consiliul Suprem de Securitate, pe care și l-a subordonat complet, și a lansat o serie de acuzații și sperietori.
De această dată, în pragul alegerilor parlamentare, șefa statului a declarat că Moscova ar urmări să preia controlul asupra Republicii Moldova și să-și impună propriii oameni în viitorul Parlament. A criticat dur forțele politice care nu împărtășesc linia PAS-ului, sugerând că toți cei cu viziuni alternative — în special curentul suveranist sau inițiativele prezentate „sub steag fals” și „populist agresiv” – ar acționa în interesul Moscovei.
În același discurs, Sandu a apelat din nou la intimidare, a amenințat populația cu amenzi și închisoare sub pretextul combaterii corupției electorale. Sunt aceleași mesaje care au fost lansate și la alegerile anterioare – afirmații care, mai apoi, s-au dovedit a fi nefondate și lipsite de dovezi. și simple instrumente de propagandă folosite de reprezentanții PAS.
Astfel, și de această dată, se pare că Maia Sandu încearcă să bage frica în alegători, punând presiune pe opoziție și limitând libertatea de exprimare în numele unui așa- zis „pericol extern”.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
Vânzarea votului este o infracțiune gravă. Cei care își vând votul riscă o amendă de la 25.000 de lei la 37.500 de lei. Deja au fost aplicate circa 25.000 de amezi și au fost încasate aproape 15 milioane de lei.
Dacă infracțiunea este comisă în interesul uneiorganizații criminale, pedeapsa este de la 8 la 15 ani de închisoare. Sancționarea celor care organizează cumpărarea de voturi, coruperea electorală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă în mărime de la 37.500 de lei la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții.
Știm că sunt deschise microcredite pe numele a mii de cetățeni moldoveni în băncile din Rusia, contactate sau contractate în absența acestora. Vă puteți trezi cu datorii la băncile rusești, despre care nici nu cunoașteți.
Declarațiile Maiei Sandu vin în condițiile în care sute de procese-verbale ale poliței au fost anulate din lipsa de probe și dovezi. Iar mai mulți judecători au anunțat că oamenii legii au comis abateri, amendând oameni pentru presupusa luare de mită în schimbul voturilor la alegerile din 2024. Totuși, Sandu i-a numit pe judecătorii care iau astfel de decizii drept corupți, din nou fără a aduce argumente concrete.
Președinta s-a referit și la eventualele proteste care ar putea avea loc în perioada următoare, inclusiv la presupuse proteste violente. Este exact același mesaj pe care l-a transmis și la alegerile din toamna trecută – acuzații care, în cele din urmă, s-au dovedit a fi nefondate. Maia Sandu a amenințat din nou cetățenii care ar intenționa să protesteze, chiar dacă protestele sunt pașnice și nu cer vreo răsturnare a ordinii constituționale.
Oamenii pur și simplu își exprimă nemulțumirea față de sărăcie, tarifele exagerate, injustiție și problemele sociale tot mai grave. În loc să răspundă acestor îngrijorări, autoritățile preferă să intimideze. par să continue politica fricii, descurajând protestul civic și asociind orice voce critică cu destabilizarea statului.
De asemenea, Sandu a vorbit despre implicarea Bisericii în politică. Ea a acuzat anumite structuri religioase, precum că ar fi folosite ca instrumente de influență în favoarea unui stat străin.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
Folosirea bisericii în scopul unui stat străin și instrumentalizarea religiei pentru a induce sperietori și a radicaliza diverse categorii de populație.
De exemplu, prin organizarea pelerinajelor în Rusia, unde persoanele care merg în acest pelerinaj sunt instruite cum să organizeze activități în acest sens, susținerea mediatică și logistică de către grupuri afiliate Rusiei, acțiune ale
Fundației Eurasia creată de echipajori cu sprijină externă, indirect, posibil de la PSD. Aici vreau să amintesc preoților că să-ți vinzi aproapele, să-ți vinzi țara, nu este doar un abuz, o ilegalitate, dar este și un mare păcat.
Aceste declarații vin într-un context deja tensionat, în care, anume sub guvernarea PAS, Biserica Ortodoxă din Moldova este profund divizată. În mai multe localități, Mitropolia Basarabiei a preluat abuziv lăcașuri de cult, ceea ce a provocat proteste din partea enoriașilor. Există acuzații din partea credincioșilor potrivit cărora anumiți preoți ar fi fost plătiți pentru a trece de partea Mitropoliei Basarabiei, ceea ce alimentează percepția, precum că are loc o intervenție forțată și politizată în spațiul religios. Mitropolia Basarabiei neagă mita, dar recunoaște că este finanțată din bugetul României.
În discursul său de după ședința Consiliului Suprem de Securitate, șefa statului a anunțat că rețelele de socializare precum Telegram, Facebook, TikTok și Instagram ar putea fi supuse unor forme de cenzură. Puterea se laudă că ar avea colaborări sau instrumente prin care ar putea bloca anumite pagini sau conținuturi considerate „nocive”.
Această poziție vine în contradicție cu declarațiile recente ale deținătorului platformelor, Mark Zuckerberg, care a anunțat că renunță la politicile stricte de cenzură aplicate în perioada administrației Biden, optând pentru o abordare mai liberă și neutră în privința conținutului publicat pe Facebook și Instagram.
Președinta a precizat că nu poate oferi mai multe detalii, invocând riscul de a periclita activitatea instituțiilor statului, o justificare devenită deja standard atunci când sunt lansate acuzații grave fără acoperire publică.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova
Pe Telegram se promovează mesaje prin care se încearcă normalizarea procesului de cumpărarea votului și aici trebuie să spunem că, din păcate, nu există nici o comunicare cu Telegram, sau mai bine zis, nu există niciun răspuns atunci când instituțiile statului semnalează falsuri sau, mai ales, acțiuni de corupere a alegătorilor care se realizează pe această platformă.
Pe TikTok observăm crearea de mii de conturi pentru a amplifica mesajele anti-UE și anti-guvernamentale. Cu TikTok există până când o anumită comunicare. Vom vedea dacă va exista și o anumită colaborare pe aceste conturi false și care încalcă legea.
Deci pe fiecare canal se lucrează separat. Nu pot să vă dau prea multe detalii, iarăși pentru a nu periclita activitatea instituțiilor care au sarcina să reducă, dacă nu, să elimine complet aceste influxuri de resurse ilegale în țară.
De asemenea, Maia Sandu nu a ezitat să-l acuze pe liderul Blocului „Victorie”, Ilan Șor, de faptul că ar fi implicat în anumite scheme ale Kremlinului. Însă, ca în alte cazuri, aceste acuzații au fost făcute fără a prezenta dovezi sau fapte concrete.
Un exemplu relevant este cel de după alegerile din toamna trecută, când șefa statului a declarat că 300.000 de voturi ar fi fost ținta unor acțiuni de manipulare din partea Rusiei. Nici până astăzi, la aproape un an distanță, nu a fost prezentată nicio probă care să confirme aceste afirmații, ceea ce transformă aceste declarații în simple speculații politice lipsite de fundament.
