După așa-numita reformă a sistemului de învățământ superior, realizată de regimul Sandu-PAS în urmă cu doi ani, poziția universităților moldovenești în clasamentele internaționale s-a prăbușit catastrofal. Deși principalul obiectiv anunțat de ministrul educației Dan Perciun era tocmai îmbunătățirea imaginii și a ratingului internațional al universităților din Republica Moldova.
În consecință, întreaga reformă s-a redus la lichidarea mai multor instituții de top, distrugerea institutelor de cercetare științifică și împărțirea patrimoniului instituțiilor de învățământ închise sau optimizate. Iată și rezultatul recunoscut internațional, care va afecta grav dezvoltarea și imaginea sistemului universitar din țara noastră, după cum afirmă fostul ministru al educației Corneliu Popovici.
Clasamentul „Web of Universities”, cunoscut mai mult sub denumirea Webometrics, este întocmit de un grup de cercetare din cadrul Consiliului Național pentru Cercetare al Spaniei. Se realizează de două ori pe an – în ianuarie și iulie – și cuprinde peste
30.000 de instituții de învățământ superior din întreaga lume. În doar șase luni, după ultimul clasament din ianuarie, universitățile moldovenești au înregistrat o cădere și mai accentuată .
Rezultate negative au fost înregistrate chiar și de instituțiile până de curând considerate de top: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de Medicină și Universitatea Pedagogică. Prăbușirea este de sute și chiar mii de procente.
UNIVERSITĂȚILE DIN MOLDOVA ÎN CLASAMENTUL
GLOBAL WEBOMETRICS, din ianuarie 2025
-
Universitatea Tehnică a Moldovei – locul 4.422, prăbușire cu 687 poziții
-
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” – locul 4.497, prăbușire cu 775 poziții
-
Universitatea de Stat din Moldova – locul 5.422, prăbușire cu
1.080 poziții
-
Universitatea Liberă Internațională din Moldova – locul 8.201, prăbușire cu 1.987 poziții
-
Academia de Studii Economice din Moldova – locul 9.784, prăbușire cu 2.181 poziții
-
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” – locul 10.748
-
Universitatea de Stat din Bălți „Alecu Russo” – locul 12.589, prăbușire cu 5.520
-
Universitatea de Stat din Comrat – locul 14.317, prăbușire cu 2.981 poziții în clasament.
-
Universitatea de Stat din Cahul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” – locul 15.440, prăbușire cu 1.731 poziții.
De asemenea, a scăzut semnificativ poziția Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, care este acum pe locul 15.020; a Universității Cooperatist-Comerciale din Moldova – locul 15.547; ce a Universității de Studii Europene care ocupă locul 21.446. Academi Ministerului Afacerilor Interne „Ștefan cel Mare” este pe locul 22.932, iar Academia Militară „Alexandru cel Bun” – pe poziția 28.973.
Aceste rezultate dezolante sunt consecința „reformei” haotice demarate acum trei ani: a unui întreg șir de improvizații, lichidări, reduceri și a copierii mecanice a unor modele externe, susține fostul ministru al educației Corneliu Popovici. Pe pagina sa de socializare, el a îndemnat rectorii universităților să lase la o parte politica, afacerile și jocurile de culise și să revină la misiunea lor principală – educația și cercetarea de calitate.
Într-un comentariu pentru CANAL 5, Corneliu Popovici a declarat că, în loc de reformă, s-a ajuns la dezordine și la un eșec total, iar în cel mai scurt timp riscăm să pierdem complet sistemul de învățământ superior sub conducerea regimului Sandu-PAS.
CORNELIU POPOVICI, fost ministru al Educației
Una dintre sarcinile anunțate în perioada reformei din anii 2021-2022 de către actualul guvern a fost îmbunătățirea imaginii internaționale și a ratingului instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova.
Din păcate, acest obiectiv nu a fost atins. Dimpotrivă, instituțiile noastre de învățământ superior au scăzut puternic în clasamentele internaționale.
Și iată, vedeți că, de exemplu, Universitatea de Stat de la începutul anului 2025 a coborât cu peste o mie de poziții.
Aceasta este o scădere foarte mare.
Poziția în clasament influențează, de asemenea, imaginea țării și imaginea instituțiilor de învățământ superior.
Acest lucru poate duce la faptul că pur și simplu nu vor mai veni studenți la noi.
Dacă vor urma câteva clasamente similare, nu numai că nu vor mai veni studenți străini la noi pentru a studia, ci și copiii noștri vor pleca să studieze în străinătate.
El a reamintit cum anume a fost realizată așa-numita reformă în sistemul de învățământ superior. În iulie 2022, aceasta a fost anunțată și a fost implementată imediat, în două săptămâni.
Fără discuții publice, fără implicarea experților naționali și internaționali, fără dezbateri cu comunitatea științifică din Republica Moldova. Recent, ministrul Educației Dan Perciun a declarat că peste 500 de milioane de lei au fost investiți în modernizarea universităților din Republica Moldova în ultimii ani, cu sprijinul Băncii Mondiale.
Potrivit lui Corneliu Popovici, majoritatea acestor fonduri reprezintă un credit, care nu e clar cum va fi cheltuit, în timp ce acordurile cu Banca Mondială au fost convenite nu de guvernul PAS, ci de fostele autorități. Însă, la acel moment, reforma nu presupunea lichidarea sistemului, ci dezvoltarea sa treptată, cu consolidarea bazei tehnice și științifice.
CORNELIU POPOVICI, fost ministru al Educației
Din păcate, această reformă care a fost realizată, acei miniștri care au fost după mine, au venit și au redus această reformă doar la lichidarea anumitor universități.
Aceasta nu este o reformă.
Din păcate, vom ajunge în situația în care practic nu vom avea instituții de învățământ superior competitive, vom cheltui 500 de milioane care au fost alocate – o mare parte din ele sunt credite, nu granturi, vom rămâne fără instituții de învățământ superior și în același timp va trebui să rambursăm aceste fonduri, plus dobânzile.
L-am contactat pe rectorul Universității de Stat din Moldova Igor Șarov pentru a obține un comentariu despre cauzele unei căderi atât de mari în clasamentul global a instituției pe care o conduce. Am dorit să-l întrebăm, de asemenea, dacă aceste rezultate vor afecta imaginea universității. Igor Șarov s-a eschivat de la răspuns, declarând că în prezent nu este pregătit să discute acest subiect, deoarece nu se află în Republica Moldova. Întrebat dacă este la curent cu rezultatele Universității de Stat în clasamentul Webometrics, Șarov a rugat să revenim la această întrebare luni.
Am încercat, de asemenea, să luăm legătura cu rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, Alexandru Stratan, dar nu a răspuns la apelurile noastre. Nu am primit răspuns nici din partea secretariatului instituției. Totuși, am reușit să contactăm Departamentul de Relații Internaționale al academiei, care răspunde de formarea studenților străini.
Departamentul Relații Externe, ASEM
– Am dori să primim un comentariu de la cineva din administrație cu privire la rezultatele evaluării globale a instituției dumneavoastră de învățământ.
– Oh, nu vă putem spune nimic despre aceasta deocamdată. De unde obținem astfel de informații?
Nu există încă rapoarte, vor fi cele preliminare abia pe 4-5 august. Atunci vom putea spune ceva.
Deocamdată nu există, pentru că nu vedem raportul în sistem.
Am încercat să obținem și un comentariu de la rectorul Universității de Stat din Bălți, Natalia Gașițoi, dar aceasta nu a răspuns la apelurile noastre. Nici secretariatul acestei instituții de învățământ nu ne-a răspuns. Reamintim că, în urma reformei sistemului de învățământ superior realizată de regimul Sandu-PAS în iunie 2022, în loc de 16 universități, au rămas doar 11. Adică, cinci universități au fost practic lichidate sau optimizate.
Tot atunci, Ministerul Educației și Cercetării a explicat aceste măsuri prin reducerea numărului de studenți. Drept urmare, Universitatea de Stat din Moldova a absorbit, practic, Academia de Administrație Publică și 13 institute de cercetare ale Academiei de Științe, care acum figurează ca un fel de filiale.
Iar Academia de Științe s-a transformat, așa cum s-a exprimat fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, într-o fantomă moartă. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a absorbit Universitatea de Stat din Tiraspol, Institutul de Științe Pedagogice și Institutul de Formare Continuă. Universitatea de Stat de Cultură Fizică și Sport a încetat practic să existe după fuzionarea cu Universitatea de Stat.
Anterior, ministrul Educației Dan Perciun a anunțat investiții fără precedent în educație, realizate în cei patru ani ai regimului Sandu- PAS. „Toate investițiile realizate în ultimii patru ani au transformat universitățile noastre, făcându-le mai atractive pentru studenți.
Aceasta este principala realizare, iar ceea ce ne dorim cu adevărat este să putem oferi educație de calitate în Republica Moldova”, a declarat oficialul.
În 2024, numărul studenților din Moldova care studiau la instituții de învățământ superior se ridica la puțin peste 16 mii 300 de persoane, ceea ce, conform datelor Ministerului Educației, este cu 1 mie 333 de persoane mai mult decât în 2023. Dar trebuie să înțelegem cu ce comparăm. De exemplu, în 2018, în Republica Moldova erau aproximativ 80.000 de studenți. În anul universitar 2021, chiar înainte de venirea lui Sandu la putere, în țara noastră erau 59.600 de studenți. Acum nu putem aduna 16 mii și jumătate. dar, altfel da, într-adevăr, Sandu-PAS poate.
