România este pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul migrație, cu cel mai mare număr de cetățeni stabiliți în alte state membre. Potrivit celor mai recente date publicate de Parlamentul European, peste 3,1 milioane de români, echivalentul a 16,3% din populația țării, trăiesc în afara granițelor. Potrivit sociologilor, este un exod masiv, comparabil cu golirea completă a tuturor marilor orașe din România.
Potrivit unui infografic publicat recent de Parlamentul European, România depășește state deja cunoscute pentru nivelul ridicat al migrației, precum Croația, unde 15% dintre cetățeni trăiesc în afara țării, Bulgaria, cu o rată de aproape 12%, sau Portugalia, unde 9,2% din populație s-a stabilit în alte state
Astfel, România a ajuns să se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cetățenilor care trăiesc într- un alt stat membru. Potrivit datelor, 3,1 milioane de români locuiesc în afara granițelor țării, reprezentând 16,3% din populația totală.
Proporția este uriașă în context european, media pentru țări vestice precum Franța și Germania fiind sub 1%.
Sociologul Dumitru Sandu a explicat pentru presa română că, pentru a înțelege mai bine amploarea migrației, ne putem imagina cum ar arăta România dacă orașe mari precum București, Cluj- Napoca, Iași, Constanța și Timișoara ar fi complet goale. Acesta a precizat că românii plecaţi aşteaptă să vadă dacă condiţiile de trai ţin pasul cu dezvoltarea. „Este foarte probabil ca numărul de români care revin în ţară să fie în creştere, dar pe principiul ”aşteaptă şi vezi”. În condiţiile în care nu se fac paşi semnificativi în reducerea corupţiei, în continuare, în pofida caselor goale construite cu bani din migraţie în România, cu planuri de revenire, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem“. Dacă vreau să reduc numărul de români plecaţi pe termen lung în străinătate, n-am decât să îmbunătăţesc condiţiile de salarizare, de viaţă, sanitare din România. Sunt foarte multe lucruri de făcut aici, în materie de şcoală, de sistem sanitar, de organizare instituţională“, a spus Dumitru Sandu pentru presa din România.
Pe partea opusă a clasamentului, țările cu cele mai mici rate de migrație sunt Germania, Franța, Suedia și Danemarca, toate având mai puțin de 1% dintre cetățeni stabiliți în alte state ale blocului comunitar. Diferențele accentuează decalajele economice și sociale dintre Est și Vest.
Datele mai arată că fenomenul migrației continuă să fie o consecință directă a crizelor repetate: cea economică din 2009– 2013, apoi pandemia și lipsa reformelor interne în statele din Estul Europei, printre care se află și România.
Deși este membră a Uniunii Europene de 18 ani, România continuă să se confrunte cu probleme majore precum depopularea, sărăcia și instabilitatea economică. Asta chiar dacă președinta Maia Sandu declara anterior optimist că „nicio țară din UE nu trăiește mai rău decât înainte de aderare”.
În prezent, România traversează o criză socio-economică profundă, amplificată de majorarea taxelor, tăieri de salarii, pensii, alocații și alte beneficii sociale. Aceste măsuri au generat nemulțumiri puternice în rândul populației, iar valul de proteste din această perioadă reflectă tensiunea socială crescândă
