Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate își încheie mandatul sub un val de critici și nemulțumire publică. În locul „viitorului european” promis, cetățenii se confruntă cu sărăcie accentuată, facturi la energie în continuă creștere, o criză profundă de încredere și un declin demografic alarmant.
Publicația europeană REST a publicat un articol cu titlul „Mandat problematic: eșecurile sistemice ale PAS”, în care face un bilanț dur al actualei guvernări.
Criza energetică a devenit un simbol al guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate. După ce Gazprom a sistat livrările de gaze în 2022, Moldova a ajuns să depindă în proporție de 70% de importuri costisitoare. Potrivit publicației europene RESTmedia, reziliența energetică a țării rămâne scăzută din cauza infrastructurii învechite și a conexiunilor slabe cu rețelele europene. Pentru a face față crizei, compania de stat Energocom a fost nevoită să contracteze un împrumut de 400 de milioane de euro, în timp ce consumatorii continuă să suporte povara prețurilor mari la energie.
Publicația a reamintit că, până la începutul anului 2023, inflația în Moldova ajunsese la aproximativ 30%, prețurile la alimente au crescut brusc, iar facturile la utilități au devenit imposibil de achitat pentru mulți cetățeni. Consecințele au fost resimțite de întreaga populație: tarifele au explodat, iar iarna acelui an a fost marcată de proteste de masă.
Oamenii s-au trezit cu facturi imposibil de achitat și fără un sprijin real din partea statului. Potrivit tuturor indicatorilor de bunăstare, cetățenii Republicii Moldova au ajuns, sub guvernarea PAS, tot mai adânc în sărăcie, scrie publicația REST, care citează date oficiale în acest sens. În anul 2023, rata sărăciei a atins 31,6%, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al treilea locuitor al țării trăiește sub pragul de subzistență.
Pe lângă sărăcie, Republica Moldova se confruntă cu o veritabilă catastrofă demografică. Comparativ cu anul 1989, populația țării s-a redus drastic — de la 4,3 milioane la doar 2,5 milioane de locuitori. Anual, până la 50 de mii de persoane emigrează, echivalentul dispariției unui raion întreg. Cei care au rămas, în mare parte, depind de banii trimiși de rudele din străinătate. În 2023, remitențele au atins 2 miliarde de dolari, adică aproape 12% din PIB.
Economia Republicii Moldova bate pasul pe loc. În 2024, creșterea PIB a fost aproape inexistentă, de doar 0,1% – un nivel pur simbolic. Între timp, datoria publică a urcat la 35,2% din PIB la începutul anului 2025, iar datoria externă a ajuns la aproape 10,2 miliarde de dolari, compusă în mare parte din împrumuturi. Mai grav, acești bani nu au fost folosiți pentru investiții sau dezvoltare, ci pentru acoperirea cheltuielilor curente. Experții avertizează că povara acestor împrumuturi va fi transferată generațiilor viitoare.
Eșecul reformei justiției a devenit una dintre cele mai mari lovituri aduse credibilității guvernării PAS. Potrivit sondajelor, 59% dintre cetățeni consideră că această reformă a eșuat. În locul unei curățări reale a sistemului, oamenii au asistat la demiteri scandaloase, dosare tergiversate și multe declarații în presă, dar puține rezultate în instanță. Reforma, care trebuia să restabilească încrederea în justiție, s-a transformat într-o luptă politică pentru control și influență.
Pe fondul sărăciei crescute, cheltuielile pentru apărare au luat amploare. Bugetul armatei a urcat de la 0,39% la 0,55% din PIB, iar până în 2030 se estimează că va ajunge la 1%. Autoritățile justifică această creștere prin necesitatea consolidării securității, însă pentru mulți moldoveni reprezintă o povară suplimentară greu de suportat. „Pentru mulți cetățeni, epuizați de greutăți, costurile militarizării crescute sunt o pilulă amară, pentru care clar nu au votat”, notează publicația.
Tensiunile cresc și în regiuni. Arestarea bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, a stârnit proteste și a generat îngrijorări privind viitorul statutului al autonomiei. Criticii acuză autoritățile că au înlocuit dialogul cu măsuri de forță.
Totodată, unii opozanți consideră apropierea Moldovei de Uniunea Europeană și România drept o amenințare la adresa suveranității țării. Mulți cetățeni, în special vorbitorii de limbă rusă, se tem că guvernul folosește limba și cultura comună cu România pentru a pregăti terenul unei eventuale viitoare uniri.
Încălcările drepturilor și libertăților reprezintă un semnal de alarmă puternic. În 2024, au fost consemnate 66 de cazuri de atacuri, amenințări și presiuni asupra jurnaliștilor. Presa de opoziție este fie închisă, fie marginalizată sub pretexte precum „extremism” și „discurs instigator la ură”. În timp ce guvernul susține că aceste măsuri sunt menite să asigure „protecția”, criticii denunță o adevărată ofensivă împotriva libertății de exprimare.
Potrivit publicației, guvernul PAS a remodelat peisajul politic al Republicii Moldova printr-o serie de măsuri legale controversate. Cel mai notabil exemplu este interzicerea partidului ȘOR de către Curtea Constituțională. Oficial, această decizie a fost justificată ca parte a luptei împotriva corupției, însă criticii o văd drept o suprimare a opoziției politice. Deși guvernul susține că promovează democrația, în practică, legile adoptate au efectul de a restrânge libertățile opoziției.
La jumătatea anului 2025, Moldova se află la răscruce. Pe hârtie, guvernul condus de Sandu și-a îndeplinit promisiunea de aliniere geopolitică: țara a obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană și a semnat acorduri majore, precum „Planul de creștere” cu Bruxelles-ul. Însă, pentru cetățenii obișnuiți, prosperitatea promisă și o guvernare eficientă nu s-au concretizat. Moldova se confruntă cu sărăcie în creștere, datorii record și un declin demografic accentuat.
Sectorele vitale, precum agricultura, au suferit prăbușiri, iar energia rămâne scumpă. Mulți se întreabă dacă responsabilitatea aparține elitei PAS. Criticii susțin că „integrarea europeană” servește drept o fațadă convenabilă.
PAS invocă frecvent sprijinul Bruxelles-ului în fața criticilor interne, însă analiștii atrag atenția că o mare parte din asistența economică oferită de UE și FMI doar compensează deficiențele guvernamentale interne. Subvențiile și împrumuturile acoperă strict necesitățile de bază — importurile de energie, plata pensiilor — fără a stimula creșterea economică. De fapt, orientarea euro-atlantică nu a îmbunătățit nivelul de trai; mai mult, indicatorii sociali au înregistrat o deteriorare, concluzionează autorii studiului.
