Românii trebuie să se pregătească pentru un val de taxe și scumpiri începând cu acest an, pentru ca Guvernul să poată strânge peste 9,5 miliarde de lei de la populație și firme. Condiția este impusă de Comisia Europeană pentru ca statul vecin să poată accesa în continuare alte credite de la UE.
Astfel, creșterile intră în vigoare de la 1 august curent, iar cea mai mare parte a sumei care se vrea colectată de la cetățeni, peste 6 miliarde de lei, va proveni din majorarea TVA, cost care se va reflecta în prețurile plătite de consumatori, scrie presa de peste Prut.
Din 1 august românii vor trebui să plătească TVA mai mare pe alimente, apă, medicamente, restaurante, cărți, lemne, cazare. Vor avea accize mărite pe motorină, benzină, alcool, țigări și sucuri îndulcite. Se va pune impozit pe pensie, ceea ce însemnă că pensionarii care au peste 3.000 lei vor plăti contribuție la sănătate. Bolnavii fără venituri și coasigurații, adică soți, părinți vor fi scoși din sistem, dacă nu plătesc 10% din salariul minim.
Toate acestea sunt doar în 2025. În 2026, statul vrea de aproape patru ori mai mult: 35,3 miliarde lei. Pentru asta impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%. Și taxele pe locuințe și mașini cresc, pentru că impozitul va fi calculat după „prețul pieței” și va include și o așa-zisă „taxă ecologică”. Iar veștile rele nu se opresc aici.
În paralel, Guvernul îngheață pensiile și salariile în 2026, ceea ce înseamnă că aceste alocații nu vor mai fi majorate. Cu sute de milioane de lei vor fi tăiate și bursele elevilor, iar voucherele de vacanță se reduc semnificativ. Se anunță și tăieri în sănătate și educație, inclusiv la concediile medicale. Băncile vor plăti și ele un impozit suplimentar, dar, spre deosebire de oameni, ele își pot recupera ușor pierderile – tot de la clienți.
Ce urmează să plătească românii în 2025 și 2026
TVA mai mare pe alimente, apă, medicamente, restaurante, cărți, lemne, cazare
Accize mărite pe motorină, benzină, alcool, țigări și sucuri îndulcite Impozit pe pensie: pensionarii care au peste 3.000 lei vor plăti contribuție la sănătate
Bolnavii fără venituri și coasigurații (soți, părinți etc.) – scoși din sistem, dacă nu plătesc 10% din salariul minim
În 2026: Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%.
Taxele pe locuințe și mașini cresc, pentru că impozitul va fi calculat după „prețul pieței” și va include și o așa-zisă „taxă ecologică”
Ce urmează să plătească românii în 2025 și 2026 În 2026 vor fi pensii și salarii înghețate în 2026
Bursele elevilor – tăiate cu sute de milioane
Voucherele de vacanță – tăiate
Cheltuieli mai mici în învățământ, sănătate, concedii medicale – toate pe responsabilitatea cetățeanului
Aceste măsuri au fost luate pentru ca Guvernul să primească bani europeni. Adică cetățenii de peste Prut plătesc mai mult, pentru ca statul să se poată împrumuta în continuare. Amintim că, studenții români au protestat recent în mai multe orașe împotriva reducerii burselor. Tinerii au acuzat guvernul că lovește în accesul la educație, în plină criză economică.
După ei, și profesorii au avertizat că vor ieși în stradă, pentru că, spun ei, politicile guvernului pun în pericol nu doar salariile și condițiile de muncă, ci și statutul și demnitatea profesiei de dascăl.
Pe lângă educație, Guvernul României anunță și alte măsuri dure: Reducerea cu 20% a funcționarilor publici; Tăieri de paturi în spitale și eliminarea plafoanelor la prețurile din energie – ceea ce va duce la scumpiri și în Republica Moldova. În plus, din 1 iulie, a expirat plafonarea adaosurilor la alimentele de bază – ceea ce înseamnă scumpiri la pâine, carne, ouă, legume și fructe.
Potrivit experților, țara vecină a ajuns în această situație din cauza unui cumul de factori: cheltuieli publice excesive în ultimii ani, politici fiscale nesustenabile, dar și a unui ritm lent al reformelor structurale.
În plus, România s-a bazat puternic pe împrumuturi externe pentru a acoperi deficitele din buget, iar o parte considerabilă din acești bani a fost direcționată către plata salariilor și pensiilor, nu spre investiții care să aducă venituri pe termen lung, iar un scenariu similar se profilează și în Republica Moldova, unde creșterea datoriei ar putea atrage măsuri la fel de drastice în perioada următoare.
