Guvernarea promite protecție, în timp ce opoziția avertizează asupra existenței unor duble standarde. Inițiativa legislativă a Partidului „Acțiune și Solidaritate”, care prevede înăsprirea pedepselor pentru obstrucționarea activității mass-mediei, a stârnit un val de critici.
Oficial, proiectul este prezentat ca un demers menit să asigure securitatea jurnaliștilor. Însă adversarii politici acuză autoritățile de ipocrizie, manipulare și de tentative disimulate de a institui un control total asupra spațiului informațional. Proiectul prevede sancțiuni severe pentru exercitarea de presiuni asupra reprezentanților presei.
Totuși, opoziția amintește că, în ultimii doi ani, în Republica Moldova au fost închise 17 posturi de televiziune, zeci de redacții și portaluri de știri, iar jurnaliștii independenți se confruntă în mod constant cu atacuri din partea celor aflați la guvernare.
Deputații Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Liliana Nicolaescu-Onofrei și Igor Chiriac, au propus modificarea articolului din Codul penal ce vizează obstrucționarea intenționată a activității mass-mediei.
Potrivit proiectului, în cazul în care un jurnalist este intimidat, agresat, i se deteriorează echipamentele sau i se confiscă materialele, persoanele vinovate riscă o amendă de până la 42.500 de lei, până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani.
Pedepse mai dure sunt prevăzute dacă faptele sunt comise de un grup de persoane, cu folosirea funcției oficiale, în timpul unor evenimente publice sau cu scopul de a identifica sursele jurnalistice.
În cazul amenințărilor cu moartea sau cu vătămarea corporală, sancțiunile devin și mai severe: amendă de până la 75.000 de lei, închisoare între 3 și 6 ani, precum și interdicția de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de până la cinci ani.
Totodată, se propune completarea Codului contravențional cu un articol nou privind „amestecul în activitatea mass-mediei”. Dacă acțiunile nu întrunesc elementele unei infracțiuni penale, dar totuși împiedică jurnaliștii să-și exercite atribuțiile, contravenienții riscă o amendă între 1.500 și 3.000 de lei.
Criticile au apărut nu doar în legătură cu conținutul propunerii, ci și cu modul în care PAS încearcă să introducă aceste prevederi.
Amendamentele fac parte dintr-un pachet legislativ dedicat protecției femeilor împotriva violenței și hărțuirii – un domeniu care nu are nicio legătură cu jurnalismul. Documentul a fost deja aprobat de Comisia juridică, numiri și imunități și chiar adoptat în primă lectură.
Oponenții guvernării au atras atenția că această inițiativă a fost „ascunsă” într-un proiect fără legătură cu mass-media – o tehnică ce, susțin criticii, a fost deja utilizată de deputatul PAS Radu Marian, atunci când mai multe posturi TV au fost închise printr-un singur amendament. Scopul: evitarea procedurii obișnuite – fără avizul Guvernului, fără opinia Centrului Național Anticorupție, fără consultări publice și chiar fără o dezbatere reală în primă lectură.
O altă îngrijorare majoră este aplicarea selectivă a noilor prevederi. Potrivit proiectului, acestea se vor referi doar la jurnaliștii înregistrați oficial la Ministerul Culturii și care au semnat Codul de etică promovat de ONG-ul proguvernamental „Consiliul de presă”.
În plus, Guvernul a elaborat un proiect separat de lege care prevede înregistrarea obligatorie a tuturor redacțiilor într-un registru de stat și aderarea formală la regulile Consiliului de presă – ceea ce, în esență, înseamnă instituirea unui control total asupra presei.
Deputata din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Adela Răileanu, a remarcat că inițiativa a apărut imediat după ce un reprezentant al unui post media apropiat guvernării s-a plâns că i s-ar fi îngrădit activitatea în cadrul unui eveniment public. Ea a subliniat că autoritățile sunt cele care au divizat presa în „convenabilă” și „incomodă”.
Pe pagina sa de Facebook, Răileanu a scris: (screen in) „După patru ani de abuzuri, dezinformare instituționalizată și eliminarea sistematică a vocilor critice, PAS mimează acum grija față de jurnaliști. Dar nu o face printr-un proiect de lege transparent, nu în urma consultărilor cu presa și nici prin dezbateri publice, ci pe furiș – printr-un amendament ascuns într-un proiect fără legătură cu subiectul, deja votat în primă lectură.”
În opinia ei, autoritățile protejează doar presa favorabilă guvernării: (screen in) „Nu poți vorbi despre protecția presei atâta timp cât aplici standarde duble. Nu poți apăra doar jurnaliștii care îți sunt convenabili politic, iar pe ceilalți să-i elimini prin metode instituționale. Asta s-a întâmplat în ultimii patru ani: redacții întregi au fost închise, iar jurnaliștii incomozi – atacați public de miniștri și influenceri de partid. Ceea ce faceți acum este o încercare de a trata simptomele, nu cauzele.”(screen out)
Potrivit Adelei Răileanu, protecția reală a jurnaliștilor nu se face prin amendamente ascunse, ci prin angajamente publice, transparență și sancționarea celor care folosesc puterea pentru a cenzura, intimida sau elimina mass-media. „Dacă legea nu-i protejează pe toți jurnaliștii, nu este o lege pentru protecție. Este o lege pentru control. O lege care apără propaganda de stat”, consideră ea.
Trebuie menționat că chiar reprezentanții PAS au avut, în repetate rânduri, ieșiri jignitoare și agresive la adresa jurnaliștilor. Un exemplu elocvent este comportamentul prim-ministrului Dorin Recean, manifestat la Orhei, pe 26 iunie.
Atunci, o jurnalistă de la CANAL 5 l-a întrebat despre declarația sa controversată privind presupusa amenințare cu intervenția a 10.000 de soldați ruși în cazul în care PAS ar pierde alegerile parlamentare. În loc să răspundă clar și argumentat, premierul a trecut la acuzații fără temei, evitând subiectul de fond.
-
Pe ce cale ar urma să vină avionul cu cei 10.000 de soldați ruși? Prin Ucraina? Prin Uniunea Europeană? Cum?
-
Am oferit deja comentarii pe această temă. Manifestați o atitudine iresponsabilă față de cetățenii pe care ar trebui să-i informați. Răspândiți minciuni.
-
V-am adresat o întrebare.
-
Dumneavoastră lucrați împotriva statului Republica Moldova. Asta faceți.
-
Dacă PAS nu va obține majoritatea în alegerile parlamentare, votul va fi anulat?
-
Cine sunteți?
-
Maria Stoian, reporter CANAL 5.
-
Acesta e canalul care este finanțat din fărădelege și furt?
-
Aveți dovezi? Aveți dovezi, domnule Recean?
-
Vi le voi prezenta.
Aceeașitactică—evitarearăspunsuluișiataculla persoană—estecaracteristicășipentrupreședintele parlamentului,liderulPASIgorGrosu.Înianuarie,anulacesta,în loc să răspundă la o întrebare privind situația gravă din domeniul energetic în regiunea transnistreană, el a recurs la insulte.
(SNC EL ROM IGOR GROSU, președintele parlamentului
-
Domnule Grosu, în ce măsură vă asumați responsabilitatea pentru faptul că 300.000 de oameni din regiunea transnistreană stau acum fără lumină și fără căldură?
-
Cum vă numiți?
-
Diana!
-
Reprezentați canalul unui fugar și infractor. Să începem cu asta. Cei care au provocat această criză se află la Moscova. Mergeți la cel care v-a angajat sau vă plătește și adresați-i lui aceste întrebări. Cea care provoacă iarna crize de tot felul, de această dată în domeniul energetic, este Federația Rusă. Ei provoacă, iar apoi șantajează oamenii simpli, cetățenii de rând, țările care nu sunt de acord cu ceea ce face Rusia.
-
Și totuși, domnule Grosu, eu sunt jurnalist și vă adresez întrebări legate de domeniul dumneavoastră de activitate. Am vrea să știm dacă mai există și altcineva vinovat de această criză, în afară de Putin, Gazprom și Federația Rusă?
-
Atât timp cât lucrați pentru niște bandiți, vă faceți de rușine și nu puteți să vă numiți jurnalist. Ați pus întrebarea, v-am răspuns, trecem mai departe.
În doar doi ani, Republica Moldova a asistat la închiderea neîntemeiată a 17 posturi de televiziune, inclusiv CANAL 5, precum și a mai multor posturi de radio, portaluri de știri și a peste 100 de canale de Telegram. În această perioadă, țara a coborât vertiginos cu șapte poziții în clasamentul libertății presei, întocmit de organizația „Reporteri fără frontiere” — o consecință directă a instituirii unui mecanism netransparent și arbitrar prin care autoritățile retrag licențele media în timp record, fără nicio explicație sau transparență.
Aceste măsuri represive au afectat grav și poziția Moldovei în Indicele global al democrației pentru anii 2023 și 2024. Libertatea de exprimare a fost suprimată, cenzura a devenit normă și are un caracter generalizat, iar accesul la internet este tot mai des restricționat — toate aceste fapte alarmante sunt confirmate și în raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului pentru anul 2024.
Acțiunile autorităților nu doar că restrâng în mod grosolan dreptul cetățenilor la informare, dar și subminează complet încrederea societății în mass-media. Potrivit sondajelor sociologice, nivelul de încredere în televiziune a atins în 2024 un minim istoric — de doar 10%, conform datelor companiei Intelect Group.
