Ex-directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, a fost numit de Parlament în funcția de membru în Comisia de evaluare externă a integrităţii etice şi financiare a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Decizia a fost aprobată de majoritatea PAS, în ședința de astăzi.
Veronica Roșca a prezentat în Parlament proiectul privind desemnarea lui Iulian Rusu în calitate de membru în Comisia externă de evaluare a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător CSJ: „Iulian Rusu se desemnează membru în Comisia externă de evaluare a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător CSJ”.
„Are studii superioare, reputație ireporșabilă, experiență de cel puțin 10 ani în unul sa mai multe dintre următoarele domenii: drept, economie, fiscalitate, finanțe, nu deține și nu a deținut funcție de deputat în Parlament sau de membru al Guvernului în ultimii 3 ani, nu a făcut parte dintr-un partid politic în ultimii 3 ani, nu a deținut funcția de procuror sau de judecător în RM în ultimii 3 ani, cunoaște limba engleză la un nivel suficient pentru realizarea sarcinilor Comisiei de evaluare. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică numiri și imunități cu votul majorității membrilor săi, 7 voturi pentru, propune plenului spre examinare candidatura lui Iulian Rusu”, a mai menționat Roșca.
Cu 63 de voturi ale deputaților PAS, candidatura lui Iulian Rusu a fost aprobată.
„Domnule Rusu, vă dorim mult succes”, i-a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a dezvăluit recent că ex-ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, fostul șef al CNA, Iulian Rusu, și fostul șef de direcție CNA, Eugeniu Rurac, șantajau judecători cu „informații compromițătoare”, ca să „acționeze într-un anumit mod”. „Le-am spus că nu sunt de acord, iar dacă vor continua cu această metodă, eu le voi deschide dosare”, a declarat Dragalin.
La rândul său, Iulian Rusu a venit cu o reacție pe rețele: „Fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.
Fosta judecătoare, Victoria Sanduța, l-a contrazis pe ambasadorul UE, Jānis Mažeiks, care declara acum câteva luni că „rezultatele reformelor în justiția moldovenească au depășit așteptările”. Mai exact, ex-magistrată crede că aceasta, de fapt, nici nu a început. „Ceea ce se întâmplă acum la noi e o tentativă de capturare și de subordonare politicului”, a menționat Sanduța.
Deși președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, dar și mai mulți deputați din PAS au declarat public despre faptul că sunt nemulțumiți de progresele pe reforma justiție și aceasta ar fi, la moment, cea mai importantă problemă din țară, ministra Veronica Mihailov-Moraru susține că niciunul dintre oficialii de rang înalt nu i-a exprimat reproșuri ei personal în acest sens. „Nici într-un caz reforma justiției nu poate fi luată de la zero, pentru că este în plină desfășurare și trebuie să separăm competențele instituțiilor implicate în domeniu. Pe de o parte sunt Executivul, Ministerul Justiției sau Parlamentul, responsabile de elaborarea politicilor în domeniu și pe de altă parte avem instituțiile de forță sau de drept, cele care aplică legea, ca să avem rezultatele legilor respective”, a precizat ministra.
La 10 octombrie 2023, directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, a scris cerere de demisie, iar Parlamentul a luat act de această solicitare la 26 octombrie.
Iulian Rusu a fost primul șef CNA numit în funcție fără concurs. Acesta a venit la conducerea instituției prin votul deputaților PAS, lăsând fotoliul de secretar de stat la Ministerul Justiției.
PAS a modificat legea astfel ca noul șef să fie numit fără concurs. Astfel, acesta este numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Mandatul directorului Centrului Național Anticorupție va fi de cinci ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.
CNA a criticat proiectul de lege, menționând că „nu corespunde interesului public general și contribui la slăbirea instituțională și subminarea independenței”.
