Situație tensionată în satul Grinăuți din raionul Rîșcani. După ce parohul bisericii locale, Constantin Turtureanu, a decis trecerea lăcașului de cult la Mitropolia Basarabiei, mai mulți enoriași, susținuți de reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, au ieșit la protest.
Aceștia s-au arătat nemulțumiți de decizie, menționând că a fost luată fără consultări cu sătenii. Incidentul a stârnit reacții dure și din partea Arhiepiscopului de Bălți și Fălești, Marchel, care condamnă acțiunea și acuză implicarea directă a autorităților române în divizarea parohiilor din Republica Moldova.
Sâmbăta aceasta, în satul Grinăuți, raionul Rîșcani, a avut loc o tentativă tensionată de preluare a Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” de către reprezentanții Mitropoliei Basarabiei. Câteva zeci de preoți, sprijiniți de autorități locale și forțe de ordine, au încercat să pătrundă în locașul de cult, prezentându-se drept noii administratori ai acestuia.
Localnicii s-au opus categoric, exprimându-și indignarea față de această încercare de preluare forțată a bisericii în care au investit ani la rând din resurse proprii. Ei au declarat că biserica este un bun al întregii comunități, ridicată și întreținută prin contribuțiile oamenilor din sat.
Vă dați seama, sunteți preoți, în fața noastră trebuie să dați exemplu, dar ia ce bardac a făcut, ce bologan a făcut.
Noi vrem să știm, de când este vândută biserica? De când ați trecut cu românii? De când?
Oamenii, câte 2 bănuți, câte 10 lei strângeau să o ridice [n.r biserica] și nimeni nu este de acord ca biserica să fie a lui personală.
De cealaltă parte, parohul bisericii locale, Constantin Turtureanu, a încercat să-i sperie pe oameni.
CONSTANTIN TURTUREANU, parohul bisericii din satul Grinăuți, raionul Rîșcani
Doamne ferește dacă mâine nu slujesc, păcatul se duce asupra voastră. Da? Poftim.
Preoții din partea Mitropoliei Moldovei au adunat semnături pentru a demonstra că majoritatea covârșitoare a sătenilor se opune schimbării jurisdicției religioase. Cu sprijinul enoriașilor, au reușit să oprească o tentativă de preluare forțată a bisericii, subliniind că, în proporție de 7 la 1, localnicii doresc să rămână sub tutela Mitropoliei Moldovei.
ARSENIE BAZITIN, blagocinul de Râșcani, mitropolia Moldovei
Mitropolia Basarabiei care se rostește, dacă filmați. Și iată partea satului care este împotriva acestei schimbări. Nu noi nu acceptăm, satul nu acceptă, sătenii.
De cealaltă parte, chiar dacă la fața locului era prezentă aproape întreaga comunitate din Grinăuți, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au încercat să minimalizeze situația, susținând că deciziile nu pot fi luate ad-hoc.
DORIAN REVENCO, protopop de Bălți, Mitropolia Basarabiei
Nu este întreaga comunitate sau întreg satul prezent pentru ca să hotărască acum pe loc, ad-hoc, ceea ce se va întâmpla mai departe pentru comunitatea de aici.
Scandalul a durat până târziu, iar la fața locului au venit și mai mulți polițiști. Locașul sfânt a fost încuiat, iar reprezentanții Mitropoliei Basarabiei nu au fost lăsați să intre. Slujba de duminică a fost anulată.
Incidentul a provocat reacții dure în rândul clericilor moldoveni. Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel, a acuzat Patriarhia Română și statul român de ingerință în treburile Bisericii Ortodoxe din Moldova. Mai mult, acesta a explicat pentru CANAL 5 ce înseamnă ca o biserică să treacă în altă proprietate.
MARCHEL, Arhiepiscopul de Bălți și Fălești
Da, da, exact — Patriarhia Română și statul român devin stăpânii acestor biserici, pentru că așa prevede statutul parohial al Mitropoliei Basarabiei. Din momentul în care o comunitate aderă la Mitropolia Basarabiei, fiecare membru trebuie să conștientizeze că, din acel moment, stăpânul (sau, mai corect spus, deținătorul) bisericii devine ierarhul Mitropoliei Basarabiei. Toate bunurile imobile ale bisericii intră, la rândul lor, în posesia Mitropoliei, care se subordonează Patriarhiei de la București.
Iar în România, toate bunurile Bisericii Ortodoxe Române aparțin, de fapt, statului, pentru că în România Biserica nu este separată de stat, ci funcționează în strânsă legătură cu acesta. Așadar, din momentul în care comunitatea aderă la Mitropolia Basarabiei, ea acceptă, de fapt, că biserica nu mai aparține oamenilor din sat, ci devine proprietatea Mitropoliei, iar indirect — a statului român.
Marchel mai susține că preoții implicați în aceste acțiuni ar fi motivați de interese financiare, primind bani pentru a sprijini trecerea bisericilor sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei.
MARCHEL, Arhiepiscopul de Bălți și Fălești
Cel mai grav este că acest preot – și nu ezit să folosesc acest calificativ, mai ales când este vorba de cineva care, pentru bani, aderă la Mitropolia Basarabiei – lasă poporul credincios fără harul lui Dumnezeu.
Mitropolia Basarabiei pledează pentru lichidarea statului Republica Moldova ca stat independent, suveran, distinct. Ea susține, de fapt, includerea Moldovei în componența României sau alipirea directă la statul român.
Astfel, statul român – prin mâinile murdare ale acestor așa-ziși preoți – contribuie la distrugerea țării noastre și a Bisericii. Această activitate are un impact grav nu doar asupra noastră ca cetățeni, ci mai ales ca creștini. Provoacă lepădări de credință, apostazie și, dacă vreți, trădare. În acest fel, ei devin trădători conștienți și încalcă în mod deschis jurământul depus la hirotonie.
Am încercat să aflăm de la preotul Arsenii Bazatin dacă comunitatea a avut deja o întâlnire și a luat o decizie, însă acesta ne-a informat că locuitorii și reprezentanții mitropoliilor urmează să se reunească abia în această seară pentru a lua o hotărâre finală.
Amintim că anterior, capul Biserici ortodoxe din Moldova a chemat înapoi preoții care au trecut la Mitropolia Basarabiei. Apelul către aceștia a fost făcut în cadrul unei ședințe a Sinodului.
Înaltpreasfinţitul Vladimir a declarat că este vorba nu doar de un indemn, ci de o necesitate stringentă pentru binele suprem al sufletelor pe care odinioară preoții plecați au promis să le păstorească. Am încercat să aflăm opinia Mitropoliei Basarabiei la acest subiect, dar nu ne-a răspuns nimeni la telefon. Anterior, structura ecleziastică afiliată Patriarhiei Române a respins acuzațiile de instigare la ură și dezbinare, catalogându-le drept „acuzații formulate în disperare de cauză”.
