Deși va supraviețui probabil moțiunii inițiate de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, la votul ce va avea loc probabil luna viitoare, situația ar putea să o oblige pe von der Leyen să facă mai multe compromisuri atât cu stânga, cât și cu dreapta, pentru a-și asigura sprijinul, scrie Financial Times.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen se confruntă cu o moțiune de cenzură în Parlamentul European, în urma scandalului legat de mesajele trimise directorului Pfizer în timpul pandemiei COVID, o problemă care, crede Financial Times, amenință să-i compromită agenda politică pentru al doilea mandat.
Deputații dreptei radicale din Parlamentul European au anunțat că au obținut suficient sprijin pentru votul prin care cer demisia Comisiei, după ce o instanță a UE a decis că modul în care Ursula von der Leyen a gestionat mesajele private cu directorul Pfizer – refuzând publicarea conținutului acestora – a fost incorect.
Deși va supraviețui probabil votului, care ar putea avea loc luna viitoare, situația ar putea să o oblige pe von der Leyen să facă mai multe compromisuri atât cu stânga, cât și cu dreapta, pentru a-și asigura sprijinul.
Ce șanse are moțiunea
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea joi, după ce a strâns semnăturile necesare – cel puțin 72.
„Inițiativa vizează în esență menținerea transparenței și asigurarea unui proces democratic echitabil și autentic”, a afirmat el.
Deși pragul pentru declanșarea uneo moțiuni de cenzură este scăzut, demiterea lui von der Leyen și a Comisiei ar avea nevoie de mai mult de două treimi din europarlamentarii prezenți.
Legislativul european are 720 de membri, iar 401 dintre ei au votat pentru confirmarea lui von der Leyen la președinția executivului european anul trecut.
Piperea a susținut că unii membri ai grupării politice a președintei, Partidul Popular European (PPE), susțin inițiativa sa.
El a recunoscut că șansele de succes sunt reduse, dar a spus că aceasta oferă „o oportunitate crucială pentru o critică constructivă și fundamentată la adresa președintei Ursula von der Leyen.
„Aceasta obligă comisia să abordeze preocupările și să ofere justificări”, a spus el.
Moțiunile de cenzură sunt rare, dar pot avea consecințe grave. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat din cauza acuzațiilor de fraudă și a lipsei de transparență, deși câștigase un vot de încredere.
Problema Pfizergate
Moțiunea lui Piperea, scrie Financial Times, vizează așa-numitul proces Pfizergate împotriva lui von der Leyen, dar critică și modul în care președinta Comisiei tratează parlamentul, o plângere împărtășită de europarlamentarii centristi și de stânga, care susțin că ea ocolește singura instituție aleasă a blocului și este prea înțelegătoare cu guvernele UE.
În luna mai, Tribunalul UE s-a pronunțat împotriva Comisiei într-un litigiu privind publicarea mesajelor text dintre von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru furnizarea vaccinurilor împotriva Covid, în 2021.
New York Times a intentat procesul după ce echipa lui von der Leyen a refuzat să dezvăluie mesajele.
Tribunalul a respins argumentele Comisiei și a spus că decizia de a nu dezvălui mesajele a „încălcat principiul bunei administrări”.
„Curtea a considerat că refuzul Comisiei este nefondat din punct de vedere juridic și lipsit de o justificare credibilă”, a declarat Piperea.
„Aceste acțiuni demonstrează un model continuu de depășire a competențelor instituționale, de ignorare a democrației și de erodare a încrederii publice în guvernanța Uniunii”, a spus el.
O perioadă dificilă pentru von der Leyen
Von der Leyn se confruntă în acest moment cu critici din mai multe direcții.
Europarlamentarii progresisti au deschis un nou front săptămâna trecută, când Comisia a declarat că intenționează să retragă o directivă împotriva așa-numitului „greenwashing”, cu doar câteva zile înainte ca Parlamentul și statele membre să ajungă la un acord final în acest sens.
Directiva a fost propusă în martie 2023 și își propunea să împiedice companiile să inducă în eroare consumatorii cu afirmații nefondate potrivit cărora produsele și serviciile lor sunt bune pentru planetă.
Directiva devenise cea mai recentă țintă campaniei anti-ecologice promovate de grupul politic de centru-dreapta al lui von der Leyen.
Socialiștii, al doilea grup politic din parlament, și liberalii Renew, acum al cincilea grup, au scris miercuri o scrisoare comună președintei parlamentului, Roberta Metsola, cerându-i să ridice problema în fața lui von der Leyen și a liderilor UE la summitul de joi.
Parlamentul, susțin ei, trebuie „să fie consultat în mod corespunzător, în conformitate cu principiul cooperării sincere”, ori de câte ori o lege este eliminată.
„Considerăm, de asemenea, că comisarii responsabili ar trebui convocați în fața comisiilor respective pentru a-și explica intențiile”, au spus cele două grupuri.
Verzii, care au susținut-o pe von der Leyen, au atacat și ei această măsură.
Unele capitale ale UE și-au exprimat, de asemenea, dezacordul, argumentând că retragerea de ultim moment a legii subminează credibilitatea procesului legislativ al UE, potrivit unor diplomați apropiați negocierilor.
Piperea acuză ignorarea constantă a controlului democratic
Separat, membrii comisiei juridice au votat miercuri să îi ceară lui Metsola să conteste în instanță excluderea parlamentului din procesul decizional privind SAFE – un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru stimularea industriei de apărare.
Moțiunea lui Piperea menționează, de asemenea, acest presupus „abuz procedural”.
El „solicită Comisiei Europene să demisioneze din cauza eșecurilor repetate în asigurarea transparenței, a ignorării constante a controlului democratic și a statului de drept în cadrul Uniunii”.
