Comisia Europeană a spus, România se conformează. Autoritățile de peste Prut fac tăieri, de venituri, și majorări de taxe și tarife în stânga și-n dreapta, după ce Bruxelles-ul le-a cerut să reducă deficitul bugetar. Populația resimte deja efectele acestor măsuri, iar nemulțumirea crește pe zi ce trece, mai ales că s-a recurs până și la reducerea burselor pentru studenți. Decizia a scos mii de tineri în stradă. S-a protestat în București, Timișoara, Cluj- Napoca, Baia Mare, Alba Iulia, Iași și în Suceava. Iar tinerii spun că vor ieși și mâine să ceară ce li se cuvine. ”Tăiați din corupție, nu din educație!”, au scandat studenții.
„Fără burse doare, strigăm de disperare”, ”Aveți grijă, fiți atenți, se taie de la studenți.”
Peste 100 de studenți au protestat joi în Piața Victoriei din București față de intenţia Guvernului de a reduce fondurile alocate pentru burse și numărul beneficiarilor. Manifestații cu zeci de studenți au avut loc în mai multe orașe mari din țară, precum Cluj, Timișoara, Suceava și Iași. „În Palat e sărbătoare, în cămin e foame mare”, scandează studenții. Tinereii consideră nedrepte tăierile, mai ales pentru studenții din mediul rural și cei care stau la cămin, care depind mult de acest ajutor, mai ales în contextul inflației. Ei și-au exprimat dezamăgirea față de noul ministru, din guvernul proaspăt ales, de la care aveau așteptări mai mari. Până acum, erau șase categorii de burse, dar din toate vor fi păstrare doar două – cele sociale și de merit, restul vor fi eliminate, chiar dacă încurajau excelența în educație. De altfel, acesta este și unul dintre mesajele pe care tinerii au ținut să le transmită guvernanților.
Studenții spun că vor ieși și mâine în stradă, nemulțumiți de reducerea burselor – o măsură care face parte din setul amplu de tăieri anunțate de guvernul Bolojan. Aceste decizii, menite să reducă cheltuielile bugetare și să facă România să îndeplinească condițiile impuse de Uniunea Europeană, vin într-un moment critic: până la 15 octombrie 2025, țara trebuie să adopte acțiuni concrete pentru a corecta deficitul excesiv, conform recomandărilor Consiliului UE.
Executivul de la București a anunțat deja un plan ce include concedieri masive, reducerea cu 20% a angajaților din administrația centrală, majorarea taxelor și reducerea burselor studenților. De asemenea, se vor impune plafoane stricte pentru creșterea cheltuielilor publice, iar obiectivul este ca deficitul bugetar să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,8% în 2030. Guvernul vrea acțiuni dure și în sănătate, inclusiv micșorarea numărului de paturi în spitale. În solicitarea UE de reducere a deficitului bugetar se înscrie și liberalizarea pieței energiei electrice, fapt care va duce la excluderea plafonărilor, inclsiv pentru Moldova și dublarea tarifelor. Acest fapt va duce la noi scumpiri – de data aceasta – la produsele alimentare de bază, pentru care, de la 1 iulie, expiră plafonarea adaosului comercial.
În paralel, experții atrag atenția că o situație similară se înregistrează și în Republica Moldova, care, confruntată cu o creștere accelerată a datoriei externe și interne, riscă să urmeze același drum al austerității impuse.
