Guvernul PAS pregătește un plan amplu de condamnare a „regimului totalitar comunist”. Demontarea monumentelor din acea perioadă, inclusiv a celor dedicate soldaților sovietici, este doar una dintre măsuri.
Pe agenda actualei guvernări se află și o revizuire completă a istoriei Moldovei sovietice — cu accent pe reevaluarea realizărilor acestei epoci —, rescrierea manualelor de istorie, introducerea în programa școlară a unei discipline dedicate „ororilor regimului totalitar comunist”, precum și o reexaminare a datelor istorice oficiale din arhive, care ar putea fi declarate false.
Detalii despre această reformulare radicală a trecutului, planificată de puterea de la Chișinău, aflăm din comentariul colegei noastre, Olga Dziatcovschi.
Ministerul Culturii, în frunte cu absolventul Școlii „Șciukin” de la Moscova, Sergiu Prodan, și Ministerul Educației, condus de Dan Perciun, au inventat un „Plan de acțiuni pentru anii 2025–2028 privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor politice comise de regimul totalitar comunist pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 1917–1989”.
Și nu e vorba doar de vreo formalitate birocratică. Este o declarație de război împotriva întregului trecut sovietic.
Și acum, acești doi activiști, care par să întruchipeze strategia generală și esența regimului Sandu–PAS, vor să creeze o bază juridică pentru condamnarea regimului totalitar comunist și să declare tot ce s-a făcut în Moldova în perioada sovietică drept un mare rău. Un rău căruia moldovenii — sau, mai bine zis, românii basarabeni — i-au opus curajos rezistență, au suferit, au fost înfometați, aruncați în închisori, dar nu s-au predat.
E de ajuns o simplă privire asupra acestui proiect pentru a înțelege scopul principal. Se pare că scandalul cu falsul manual de Istorie a românilor nu a fost suficient pentru regim.
În această… e chiar greu să-i spui „lucrare didactică”… adresată liceenilor din clasele a IX-a – a XII-a, este justificat în mod deschis regimul criminalului de război, complicele lui Hitler, Antonescu — sub cârmuirea „atentă” a căruia armata română a devenit respensabilă de Holocaust și de exterminarea populației pașnice din Moldova, precum și a altor naționalități în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei.
Doar evrei au fost uciși peste 380 de mii. Mai mult decât atât, soldații sovietici, alături de care au luptat, umăr la umăr, și moldovenii, sunt prezentați nu ca eliberatori de fascism, ci ca ocupanți.
Perioada de după război, când inclusiv RSS Moldovenească, care era distrusă, a fost reconstruită prin efortul întregii lumi — este prezentată de autorii acestui pamflet istoric drept o ocupație. Sunt făcute afirmații jignitoare la adresa minorităților naționale, inclusiv a celor din alte republici unionale, care au participat la dezvoltarea regiunii, fiind numiți alcoolici și trândavi.
Acești „trândavi” ne-au construit drumuri, uzine și fabrici, cartiere locative, clădirile Parlamentului, Guvernului și ale administrației Sandu, spitale, școli, farmacii, biblioteci, universități și institute, Academia de Științe, în cele din urmă.
Iar acum, pe fundalul unui protest categoric din partea societății moldovenești, al unor organizații internaționale de prestigiu pentru studierea Holocaustului, al istoricilor și al reprezentanților societății civile care cer retragerea acestei aberații din programa școlară și oprirea tentativelor de falsificare a istoriei, absolventul Școlii „Șciukin” din Moscova, ministrul (in)culturii Sergiu Prodan, propune ca toate acestea să fie date anatemei, să fie recunoscute drept un trecut criminal, iar întreaga perioadă sovietică a istoriei țării noastre probabil urmează să fie rescrisă de la zero.
Nici nu vrei să te gândești ce culoare va avea cerneala. Dar e clar că va mirosi urât. Restul problemelor se pare că au fost deja rezolvate în Moldova cu același succes — după ce și-au bătut joc de prezent, nu le-a mai rămas decât să-și bată joc de trecut.
Iată-l, acest proiect voluminos. Au muncit în sudoarea frunții. Pe scurt, este planificată o reevaluare completă a manualelor de Istorie a românilor și Istorie universală pentru clasele a IX–XII, în ceea ce privește studierea represiunilor comise de regimul comunist. Intenționează să introducă anti-sovietismului ca disciplină separată.
De asemenea, în planurile regimului Sandu–PAS intră crearea unei baze normative pentru demolarea monumentelor și memorialelor sovietice. Și în locul lor, atenție — să fie ridicate monumente eroilor rezistenței anticomuniste. Potrivit actualei guvernări, în Moldova sovietică a existat o astfel de rezistență. Probabil, tocmai pentru a dovedi ceva ce n-a existat, se planifică și o evaluare și analiză a bibliografiei privind represiunile politice în perioada „ocupației sovietice”.
Reamintim că la un apel similar din partea activiștilor și experților, care cereau revizuirea manualelor pentru a corecta conținutul despre crimele fascismului german și românesc, ministerul a răspuns cu un refuz: cică manualul nu ar fi chiar atât de prost, iar procedura de revizuire ar fi costisitoare și complicată. În schimb, nu e scump și nici greu pentru propriile scopuri, în pas cu noile tendințe din Uniunea Europeană.
Cu alte cuvinte, în guvernul PAS s-a decis deja totul. Foametea a fost creată artificial. Nu contează că după război întreaga țară a suferit de foame, nu doar Moldova. Iar denunțurile împotriva celor mai înstăriți erau făcute chiar de vecinii lor. Deosebit interesant este subiectul averilor confiscate de la cei deportați. E curios ce va fi confiscat după așa-zisa analiză de la actualii proprietari. Atunci haideți să fim corecți până la capăt.
Cine le va înapoia bunurile familiilor moldovenilor care le-au fost luate în timpul ocupației românești, în anii de război? Cine le va înapoia bunurile jefuite de la basarabeni și evacuate cu vagoanele de către români în anul 1940? Cine va plăti pentru execuțiile basarabenilor din mișcarea de rezistență – care realmente a existat – împotriva administrației românești din anii ’20 ai secolului trecut? Sau, potrivit versiunii lui Prodan și Perciun, așa ceva nu a fost? Iar întreaga populație a Basarabiei îi aplauda pe jandarmii români care-i jefuiau?
Uitați-vă la asta. Ce denumire au născocit! Pe lângă introducerea disciplinei — „Regimul totalitar comunist: represiuni și mișcarea de rezistență” Instruirea cadrelor didactice, organizarea diverselor seminare, cursuri de formare, introducerea efectivă a disciplinei în programa școlară — toate acestea, incredibil, se planifică să fie implementate cu ajutorul aceleiași Asociații a Istoricilor din Moldova „Moșanu”, condusă de unul dintre principalii autori ai scandalosului manual de Istorie a românilor — Anatol Petrencu. Și, cel mai important, toate acestea vor fi făcute din resursele bugetului de stat.
Cu alte cuvinte, spălarea creierelor populației se va face tot pe banii populației. O, câte lucrări ar mai putea scrie Petrencu pe această temă.
Iată încă un punct interesant din planul lui Prodan și Perciun. Scopul este identificarea și analiza lacunelor în înțelegerea istorică a fenomenului totalitarismului, a formelor de represiune care nu au fost încă definite în baza juridică și științifică.
E curios despre ce noi forme de represiune și încă neidentificate vorbesc Perciun și Prodan? Adică trebuie să ne așteptăm la noi descoperiri? Tot aici, într-unul dintre subpuncte, se menționează — „Organizarea vizitelor în alte țări pentru schimb de documentație și preluarea celor mai bune practici”. Păcat că nu e atașată și lista țărilor — se pare că nu vor trebui să meargă prea departe…
Iată ceva foarte interesant, la pagina 14. Scopul declarat — „Combaterea narațiunilor false de justificare a represiunilor și interzicerea simbolurilor care întruchipează atrocitățile comise de regimul totalitar”.
Oare secera și ciocanul sunt aceste simboluri? Nu svastica sau simbolica fasciștilor români? Oare acești istorici știu ce înseamnă aceste noțiuni?
Și tot aici, atenție — vine așa-zisa „dezvăluire” a planului. „Luptă informațională permanentă împotriva narațiunilor istoriografiei sovietice, a dezinformării și a falsurilor, inclusiv prin introducerea în circuitul științific a documentelor din fostele arhive ale structurilor represive”.
Doar imaginați-vă: „luptă împotriva narațiunilor istoriografiei sovietice”. De fapt, acest punct pune sub semnul întrebării întreaga bază arhivistică a perioadei sovietice. Dacă e așa, atunci, potrivit autorilor proiectului, ea va fi recunoscută drept falsificată și va înceta să mai fie o sursă oficială și credibilă de date. Și ce vom avea în loc? Orice. Orice va dori actuala putere. Totul va fi rescris de la zero.
Întreaga istorie a poporului moldovenesc. Mă întreb — doar perioada URSS? Sau vor merge și mai departe? Cu același succes, de ce să nu fie rescrise și paginile glorioase ale istoriei acestui ținut de pe vremea lui Ștefan cel Mare, în care se scria în alfabetul chirilic — urât de acești istorici? Sau vor merge chiar și mai departe? De altfel, în manualele de istorie deja s-au întâlnit chestiuni marasmatice — de exemplu, geții și dacii sunt numiți „geto-români”. Asta e un know-how al falsificatorilor istoriei. Români, în secolul al V-lea înaintea erei noastre, când nici măcar etnonimul acesta nu exista.
Cât spațiu pentru fantezii bolnave. Este o copie fidelă a scenariului ucrainean de rescriere a istoriei, care a dus la dezbinarea societății.
Încă puțin marasm din proiectul actualei guvernări. Prodan și Perciun au numit asta „consolidare a bazei științifice privind rolul și influența monumentelor în construirea comunismului”.
Desigur, cum să nu. Exact pentru asta a fost pus totul la cale. Lupta împotriva monumentelor este exact ce a prescris doctorul, exact ceea ce lipsește întregii societăți moldovenești — și, probabil, această luptă cu trecutul ar trebui să unească cetățenii. Sau, dimpotrivă, să adâncească și mai mult ruptura? Îți vine să-i întrebi pe Prodan și Perciun: n-ați vrea, totuși, să încercați să construiți ceva? Nu? Ah, da, voi sunteți capabili doar să distrugeți. Vor să distrugă, la scară largă, monumentele construite în perioada 1917–1989. Dar, curios, cu o formulare sugestivă — „Elaborarea unui registru al obiectivelor cu monumente care glorifică comunismul și personalitățile implicate în represiuni comuniste”.
Adică, până în acest moment, deja par să fi fost identificate „personalitățile implicate în represiuni comuniste”? Cine sunt aceste personalități cărora încă li se păstrează monumente în Moldova — Lenin? Poate Kotovski? Sau mormintele și monumentele soldaților sovietici căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei?
Curios este dacă vor fi identificați și „acei activiști” care, slujind regimul comunist, scriau denunțuri împotriva vecinilor lor, ceea ce adesea devenea motivul deportării pentru „activitate antisovietică”? Cei care turnau erau tot „de-ai casei”, iar listele „dușmanilor” erau întocmite tot de consăteni. Ce facem cu ei? Sau sunt toți automat reabilitați? Adică, regimul totalitar i-a forțat, vezi Doamne, să scrie denunțuri false împotriva vecinilor?
Nimeni nu spune că problema represiunilor trebuie ignorată. Dar asta nu are nimic de-a face cu ideologia comunistă. Mai mult decât atât, chiar în URSS represiunile politice au fost condamnate cu mult înainte de destrămarea uniunii.
Atunci, care e rostul tuturor acestor acțiuni? Și, apropo, o întrebare bună — de ce apare această inițiativă tocmai acum? Pentru că, în opinia regimului aflat la putere, conjunctura politică e favorabilă? Dar ce veți face, voi, reprezentanți ai regimului totalitar Pas-ist, când conjunctura politică se va schimba? Iar ea, inevitabil, se va schimba! Veți fugi din țară ca niște șobolani lași de pe o corabie care se scufundă, lăsându-ne moștenire toate acestea?
Prin toată această inițiativă, guvernarea probabil se așteaptă ca societatea moldovenească să „înghită” și această palmă dată trecutului țării noastre. S-au înșelat.
VEACESLAV JUCOV, activist al blocului „Victorie”
Aceasta nu este memorie. Este răzbunare. Este o încercare conștientă de a distruge tot ce are legătură cu trecutul sovietic al Moldovei: realizările lui, eroii săi, contribuția sa la formarea statului. Este o epurare culturală calculată, comandată din afară și executată de marionetele locale obediente.
ILAN ȘOR, lider al blocului „Victorie”
În următorii trei ani, regimul intenționează să-i convingă pe moldoveni că Antonescu și Bandera sunt eroi. Că Hitler a fost un eliberator. Iar în URSS a existat un regim „inuman” care nu a făcut altceva decât represiuni. Prodan și-a anunțat intenția de a rescrie manualele. De a răscoli muzeele, expozițiile, monumentele. Sandu, cu slugile ei fără rădăcini, s-a apucat la modul serios să șteargă memoria poporului.
ALEXEI PETROVICI, președintele Comitetului Național de Coordonare „Victoria”
Nu trebuie să fii mare vizionar pentru a înțelege ce scopuri urmărește inițiativa Ministerului Culturii privind crearea unui sistem orientat spre condamnarea regimului totalitar comunist. Se va încheia totul prin demolarea monumentelor soldaților sovietici și altor personalități ale epocii sovietice.
În țară sunt peste două mii de astfel de monumente. Și dacă până acum ministerul culturii, ministerul apărării, guvernul, președintele niciodată nu au condamnat actele de vandalism și de profanare a monumentelor soldaților sovietici, acum se va crea un sistem de stat al urii față de tot ce e sovietic.
Iar demolarea monumentelor sovietice, ale eroilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, va însemna renașterea nazismului în deplină măsură.
Nu mai e nimic de mirare. Presa pro-guvernamentală merge cu vântul în pânze și de mult timp nu doar susține, ci și amplifică această agendă a regimului aflat la putere. Recent, ecologistul Ilia Trombițchi s-a arătat sincer uimit de cât de obraznic și fățiș unele dintre aceste posturi TV falsifică istoria și substituie faptele istorice.
Mă raportez la fel de negativ la paginile negre ale istoriei secolului XX — și la deportările staliniste, și la Holocaust — și nu sunt adeptul comparării acestora, minimalizării sau trecerii lor sub tăcere. Dar mă revoltă falsificările deliberate la care recurge inclusiv TV8.
Astfel, pentru a ilustra ororile deportărilor, postul a folosit o fotografie bine cunoscută de la eliberarea unui lagăr nazist de concentrare de către trupele sovietice. După principiul „care o fi diferența?”. Aberant! Nu vă este rușine, TV8.MD? Sau merge și așa?
Da, întocmai, merge și așa. Pentru că li s-a dat undă verde pentru toată această mizerie. Și da, nu le este rușine. Mai ales că această fotografie este folosită de ani de zile chiar de către guvernare la expozițiile demonstrative despre atrocitățile regimului totalitar comunist — una de acest fel a fost organizată recent chiar în incinta parlamentului. Acolo cu atât mai puțin putem vorbi de rușine. Acolo aceasta este o strategie. Nu e nicio greșeală dacă se repetă iarăși și iar. Doar societatea, societatea moldovenească sănătoasă, mai poate contracara toate acestea.
În cele din urmă haideți să vedem cum puterea sovietică oprima moldovenii — sau, în interpretarea regimului pasist, românii basarabeni. Moldova sovietică, anii ’70. Nu este propagandă, nu este nostalgie — de care regimul PAS îi acuză acum pe toți cei care își amintesc de perioada sovietică cu o atitudine pozitivă. Este istoria noastră, a poporului nostru. Și trebuie să ne mândrim cu ea, pentru că este glorioasă și merită memorie și respect.
În anii sovietici, aproape toată industria grea din Moldova a fost creată de la zero. Până în 1986, în republică existau 559 de întreprinderi industriale, care produceau în total aproape 40% din PIB-ul Moldovei. 320 de tipuri de produse moldovenești erau exportate în 67 de țări ale lumii. Pe lângă conservele de fructe și legume renumite, care se vindeau în toate colțurile Uniunii Sovietice, Moldova producea stofe, tractoare și semiconductori, echipamente pentru industria spațială și aviație, aparate de înaltă precizie.
La producția de energie electrică pe cap de locuitor, RSS Moldovenească depășea de peste două ori media globală și se situa semnificativ peste țări industrial dezvoltate precum Olanda, Spania și Italia.
Atunci ținutul nostru înflorea, pentru că toți făceau parte dintr-o mare familie, trăiau în pace și armonie unii cu alții. Și acel nivel de bunăstare pe cap de locuitor din perioada sovietică nu l-am putut atinge în toți cei 35 de ani de independență. Astăzi, dacă vom permite disputei să intre în casa noastră, dacă nu ne vom uni și vom permite o și mai mare dezbinare în societate — ceea ce și urmărește actuala putere — atunci ne vom pierde pe noi înșine, ne vom pierde casa, ne vom pierde Țara.
