Parchetul României a admis spre examinare plângerea partidului ”Moldova Mare” împotriva președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu și a transmis-o Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). ”Moldova Mare” insistă că Sandu ar fi comis fapte de trădare de stat, amestec în procesul electoral și în treburile interne ale României.
Despre investigație, președintele partidului “Moldova Mare”, Victoria Furtună, a fost notificată oficial de către Serviciul de Registratură Generală și Arhivă al Parchetului.
Formațiunea amintește că sesizarea adresată Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează, pe lângă suspiciuni de trădare de stat, amestec în afacerile interne ale României și subminarea suveranității naționale, și colaborarea Maia Sandu cu structuri externe, în special USAID și fundații afiliate lui George Soros.
Potrivit declarației semnate de Victoria Furtună, Sandu, beneficiind de cetățenie română, ”a acționat în interesul unor forțe externe, contribuind la diluarea suveranității României. Ea este acuzată de sprijinirea agenților străini într-un mod care subminează securitatea națională, precum și de favorizarea transformării țării într-un stat marionetă”.
Temeiul juridic al sesizării îl constituie articolul 394 din Codul Penal al României, care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interdicția de a ocupa funcții publice.
În sesizare, se subliniază că probe suplimentare vor fi furnizate organelor de anchetă la etapa audierilor.
La 13 iunie 2025, partidul ”Moldova Mare” a transmis o sesizare suplimentară, solicitând aplicarea măsurilor prevăzute de lege și în cazul președintelui României, Nicușor Daniel Dan.
Potrivit acestei sesizări, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău, la 10 iunie 2025, Nicușor Dan a recunoscut deschis influența politică exercitată asupra Republicii Moldova și implicarea în procesele electorale transfrontaliere. Aceste acțiuni, în opinia autorilor sesizări, ar confirma o coordonare cu structuri externe și pot fi interpretate ca participare la o schemă politică organizată aflată sub control extern.
