Viața pe datorie nu miroase-a bine. După ce a împins România la marginea prăpastiei datornicilor, acum Uniunea Europeană cere Bucureștuilui să ia măsuri pentru reducerea, până în 2030 a deficitului guvernamental excesiv.
Data de 15 octombrie 2025 a fost stabilită drept termen limită până când autoritățile trebuie să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, scrie news.ro. Între timp, Guvernul Bolojan, proaspăt învestit în funcție, a anunțat deja măsurile, iar acestea, după cum era de așteptat, afectează dur cetățenii. Pentru a economisi, se planifică reducerea numărului de angajați din administrația centrală, majorarea taxelor și tăieri din bursele studenților.
Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare conform căreia, pentru a micșora deficitul bugetar, România trebuie să se asigure că ritmul de creştere a cheltuielilor nu depăşeşte 2,8% în 2025 şi 2,6% în 2026 şi a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca ţara să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
Totodată, instituţia a dat recomandări şi pentru următorii ani cu privire la creşterea cheltuielilor bugetare, care sunt la fel, strict plafonate. Spre exemplu, în 2027, acestea nu trebuie să depășească 4,6% și care urmeasă să fie reduse anual.. Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este – cităm „consistentă cu o îmbunătăţire minimă anuală de cel puţin 0,5% din PIB a balanţei structurale şi asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referinţă conform termenului iniţial de corectare în 2030”.
Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.
Între timp, potrivit news.ro, premierul, Ilie Bolojan a declarat că dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât îşi poate permite, chiar şi pentru salarii şi pensii, în viitor există riscul ca acestea să nu fie achitate. llie Bolojan propune un program de guvernare centrat pe eficiență administrativă, reducerea risipei bugetare și modernizarea instituțiilor-cheie ale statului.
Planul de guvernare urmărește restructurarea aparatului public, reformarea educației și a sănătății, combaterea fraudelor din sistem și o abordare pragmatică în domeniile justiției şi apărării. Mai exact, în domeniul sănătății este propusă reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcție de performanță pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitale în funcție de numărul de servicii medicale acordate și altele.
Guvernul României intenționează să reducă cu 20% a numărului de angajați din administrația centrală. În prezent, există837.000 de posturi în acest sector, ceea ce ar însemna o scădere de aproximativ 167.000 de angajați.
Totodată, programul de guvernare prevede mai multe măsuri pentru eficientizarea administrației publice, printre care: – Simplificarea și digitalizarea proceselor administrative – Crearea unui departament digital în subordinea primului ministru – Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate – Implementarea unui sistem de salarizare unitar.
Totodată, se urmărește o creștere cu 20% a bazei de contribuabili la Casa de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, programul de guvernare prevede modificarea calculului fondului de burse, raportându-l la salariul minim net în loc de brut.
Măsura a stârnit nemulțumiri în rândul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care și-a anunțat „profunda dezamăgire” în legătură cu noua prevedere. Potrivit Alianței, care critică guvernul Bolojan, asta ar duce la diminuarea fondului de burse şi protecţie socială şi, automat – la scăderea numărului de studenţi beneficiari ai acestei facilităţi. Oganizaţiile studenţeşti solicită „ferm” Guvernului şi Parlamentului să renunţe la această măsură şi să păstreze formula actuală de calcul din legislaţie, scrie news.ro.
Potrivit multor experți, autoritățile Republicii Moldova duc țara pe același drum, aducând datoria de stat – atât internă, cât și externă – la niveluri record. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, deja acum Moldova se împrumută pentru a achita creditele vechi și dobânzile aferente, a căror sumă depășește întregul finanțament extern.
