Inițiativele legislative promovate de partidul de guvernământ PAS înaintea alegerilor parlamentare stârnesc critici dure nu doar în interiorul țării, ci și dincolo de hotarele ei. Publicația italiană Il Giornale a criticat amendamentele la legislație care extind atribuțiile
Consiliului Audiovizualului. Într-un comentariu semnat de unul dintre experții italieni se menționează că aceste modificări stabilesc, de fapt, un control politic asupra spațiului mediatic. „Fiecare pas spre controlul politic al mass-mediei este un pas înapoi față de Europa”, avertizează autorul articolului.
Anumite modificări legislative și tendințe corespunzătoare indică intenția autorităților moldovene de a institui un control politic mai strict asupra spațiului mediatic înaintea alegerilor parlamentare din toamnă. Această opinie a fost exprimată pentru publicația italiană Il Giornale de către directorul executiv al Institutului Milton Friedman, Alessandro Bertoldi, în comentariul său intitulat „Îngrijorarea Consiliului Europei”, care analizează reformele în sfera media din Moldova.
Potrivit expertului, noua lege presupune control politic asupra mass- media.
„Partidul de guvernământ, care pierde popularitate în sondaje, riscă să-și piardă majoritatea parlamentară și tocmai acest scenariu l-ar putea împinge către decizii mai radicale, inclusiv către introducerea efectivă a cenzurii politice în mass-media și pe internet. În acest context, eventualitatea blocării unor platforme sociale întregi, cum ar fi Telegram – despre care se tot discută – pare deosebit de alarmantă. Limitarea accesului la canalele digitale
de comunicare înseamnă limitarea libertății individuale de exprimare și de acces la informație, iar aceste valori nu pot face obiectul unui compromis, dacă țara își dorește cu adevărat integrarea europeană”, subliniază Bertoldi.
Partidul de guvernământ, care pierde popularitate în sondaje, riscă să-și piardă majoritatea parlamentară și tocmai acest scenariu l-ar putea împinge către decizii mai radicale, inclusiv către introducerea efectivă a cenzurii politice în mass-media și pe internet. În acest context, eventualitatea blocării unor platforme sociale întregi, cum ar fi Telegram – despre care se tot discută – pare deosebit de alarmantă.
Limitarea accesului la canalele digitale de comunicare înseamnă limitarea libertății individuale de exprimare și de acces la informație, iar aceste valori nu pot face obiectul unui compromis, dacă țara își dorește cu adevărat integrarea europeană.
Autorul comentariului face referire la concluziile Comisiei de la Veneția, care a avertizat că tendințele operării schimbărilor în legislația moldovenească reprezintă un risc real de concentrare totală a puterii în mâinile conducerii țării, ceea ce duce la subminarea libertăților civile și a pluralismului informațional.
Formulările vagi din noile legi deschid calea interpretărilor arbitrare și potențial represive, în special în contextul unui discurs public și politic deja profund polarizat, notează publicația. Expertul exprimă, de asemenea, îndoieli privind independența reală a Consiliului Audiovizualului, având în vedere că membrii acestuia sunt numiți sub control parlamentar strict, iar bugetul este format din fonduri publice.
Este pusă sub semnul întrebării și competența profesională a celor care activează în această structură. „Reformele aprobate de guvernul moldovean pe 18 iunie au fost calificate de autorități drept „conforme cu valorile europene”. Însă cei care înțeleg cu adevărat fundamentele proiectului liberal european – libertatea de exprimare, separarea puterilor în stat, controlul judecătoresc al deciziilor administrative – nu pot să nu observe discrepanța alarmantă dintre conținutul noilor legi și justificarea oficială a acestora.
Dorința de a combate dezinformarea este legitimă, dar nu trebuie să devină un pretext pentru instituirea controlului de stat asupra presei. Într-o societate democratică, remediul față de știrile false nu este cenzura, ci mai multă libertate, mai multe dezbateri deschise, mai multă informație de calitate.
Fiecare pas spre controlul politic al presei este un pas în direcția OPUSĂ Europei”, avertizează expertul.
Reformele aprobate de guvernul moldovean pe 18 iunie au fost calificate de autorități drept „conforme cu valorile europene”. Însă cei care înțeleg cu adevărat fundamentele proiectului liberal european – libertatea de exprimare, separarea puterilor în stat, controlul judecătoresc al deciziilor administrative – nu pot să nu observe discrepanța alarmantă dintre conținutul noilor legi și justificarea oficială a acestora. Dorința de a combate dezinformarea este legitimă, dar nu trebuie să devină un pretext pentru instituirea controlului de stat asupra presei.
Într-o societate democratică, remediul față de știrile false nu este cenzura, ci mai multă libertate, mai multe dezbateri deschise, mai multă informație de calitate.
Fiecare pas spre controlul politic al presei este un pas în direcția OPUSĂ Europei.
Menționăm că, în preajma campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acest an, după cum remarcă mai mulți experți, regimul Sandu–PAS încearcă să limiteze drastic libertatea de exprimare pe internet, elaborând amendamente la legislația privind audiovizualul.
Proiectul de lege prevede amenzi uriașe de până la 200.000 de lei pentru ceea ce va fi declarat drept „dezinformare” sau „informație ilegală”. Aceste sume depășesc chiar și amenzile prevăzute de Codul penal. Se propune, de asemenea, introducerea noțiunii de „notificator de încredere” – persoane fizice sau juridice care vor monitoriza publicațiile din rețelele sociale și vor semnala conținutul considerat ilegal pe platforme precum YouTube și Facebook.
Acestea sunt doar câteva dintre cerințele pe care regimul de guvernământ intenționează să le introducă în viața cetățenilor moldoveni.
Audierile publice desfășurate în parlament pe 9 iunie cu privier la proiectul de lege promovat de regimul Sandu–PAS pentru reglementarea internetului s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, fiind însoțite de acuzații de cenzură politică la adresa autorităților. Jurnaliști, juriști și experți media au cerut autorilor să retragă proiectul de lege, calificându-l drept antidemocratic și incompatibil cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Amendamentele propuse de PAS la Codul serviciilor media audiovizuale au fost criticate nu doar de jurnaliști, experți și organizații media din Moldova, ci și de Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, care și-au exprimat îngrijorarea că extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului și introducerea unor amenzi disproporționat de mari ar putea fi utilizate pentru a subordona presa narațiunii oficiale.
În ciuda valului de critici, PAS a inclus controversatul proiect de lege pe ordinea de zi a ședinței parlamentare care a avut loc vinerea trecută. Totuși, proiectul nu a ajuns să fie examinat.
