Intenția PAS de a o păstra pe Domnica Manole la Curtea Constituțională și de a-l numi judecător constituțional pe fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, al cărui nume este legat de mai multe scandaluri, a provocat critici dure din partea utilizatorilor rețelelor de socializare, a juriștilor, experților și chiar a foștilor președinți ai Curții Constituționale.
„Îl promovați pe Litvinenco, coautorul legii privind amnistia criminalilor din Penitenciarul de la Rezina, la Curtea Constituțională?”, s-a revoltat un comentator sub o postare a premierului Dorin Recean.
Iar altul a scris că activitatea Domnicăi Manole ar trebui cel puțin să fie supusă unei evaluări juridice, dacă nu chiar să fie cercetată penal, după ce, din cauza ei, Republica Moldova a pierdut un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și ar putea plăti aproape 1 miliard de euro despăgubiri unui investitor străin. În niciun caz – spune el – o asemenea persoană nu ar trebui menținută în funcția de judecător al Curții Constituționale.
După ce premierul Dorin Recean a dat cărțile pe față – mai exact, a dezvăluit persoanele pe care guvernul le-a ales în calitate potențiali judecători la Curtea Constituțională, adică pe fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco și pe actualul președinte al Curții, Domnica Manole – sub postarea lui de pe rețelele de socializare au apărut numeroase comentarii furioase. (CART IN) „Adică îl trimiteți pe Litvinenco, coautorul legii privind amnistierea criminalilor din Penitenciarul de la Rezina, la Curtea
Constituțională?” – s-a arătat nedumerit un utilizator. „Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia a fost elaborată și propusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu ocazia celei de-a 30- a aniversări a proclamării independenței Republicii Moldova. La momentul adoptării legii, ministru al Justiției era Sergiu Litvinenco”, a reamintit un alt comentator.
Următorul comentariu: „Chiar nu ați putut găsi două persoane care să merite cu adevărat aceste funcții? Prin numirea acestor două figuri, pierdeți foarte mult în cee ace privește credibilitatea: nici Manole, nici Litvinenco nu au reputația unor persoane integre.”
– COMENTARII SUB POSTAREA LUI DORIN RECEAN
-
„Adică îl trimiteți pe Litvinenco, coautorul legii privind amnistierea criminalilor din Penitenciarul de la Rezina, la Curtea Constituțională?”
-
„Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia a fost elaborată și propusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a proclamării independenței Republicii Moldova. La momentul adoptării legii, ministru al Justiției era Sergiu Litvinenco.”
-
„Chiar nu ați putut găsi două persoane care să merite cu adevărat aceste funcții? Prin numirea acestor două figuri, pierdeți foarte mult în cee ace privește credibilitatea: nici Manole, nici Litvinenco nu au reputația unor persoane integre.”
Un alt utilizator a reamintit că recent Moldova a pierdut, din cauza Domnicăi Manole, un proces la CEDO și ar putea fi obligată să plătească aproape 1 miliard de euro unui investitor străin. „Reconfirmarea ei într-o funcție atât de înaltă, după o condamnare internațională în care a fost implicată, transmite un semnal clar că deciziile greșite sau arbitrare nu au consecințe pentru carieră – ba dimpotrivă, sunt răsplătite”, a scris autorul acestui comentariu.
Și fostul premier Vlad Filat s-a pronunțat cu privire la intenția guvernului de a-i numi pe Domnica Manole și Sergiu Litvinenco la Curtea Constituțională. El consideră că această instituție este ultima redută capturată. Iar ceea ce vedem acum este punctul final al unei operațiuni îndelungate, executată metodic, prin care Maia Sandu a preluat controlul total asupra instituțiilor statului. Și nu întâmplător acest lucru are loc chiar înainte de alegerile parlamentare.
Filat a scris pe rețelele de socializare că noua componență de buzunar a Curții Constituționale ar putea declara neconstituțională noua majoritate parlamentară dacă alegerile nu vor fi câștigate de PAS.
Scrutinul ar putea fi în general blocat, amânat sau anulat din motive inventate. Deciziile viitorului guvern pot fi anulate discreționar, iar crizele politice pot fi fabricate pentru menținerea puterii. „Așa începe deriva autoritară – sub masca „statului de drept european” ”, a menționat fostul prim-ministru.
– VLADIMIR FILAT, lider PLDM, fost prim-ministru Fără o Curte Constituțională independentă:
-
O nouă majoritate parlamentară poate fi declarată „neconstituțională”;
-
Alegerile pot fi blocate, amânate sau invalidate pe criterii inventate;
-
Deciziile viitorului guvern pot fi anulate discreționar;
-
Crizele politice pot fi fabricate pentru menținerea puterii.
Așa începe deriva autoritară, sub masca „statului de drept european”.
„Din Codul de la Risipeni: orice ministru prost merită un mandat de judecător al Curții Constituționale” – a ironizat pe Facebook fostul judecător Alexei Paniș, care a fost eliberat din funcție prin decretul Maiei Sandu.
Iar fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a calificat viitoarea componență a Curții drept „monocoloră”.
El a remarcat că, în orice stat democratic, componența Curții Constituționale este intenționat echilibrată prin mecanisme care previn riscul controlării acesteia de către o singură forță politică. Dar în țara noastră, o astfel de prudență constituțională este complet absentă. „Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit.
Dar dacă va pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între președinte și parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice”, consideră Tănase.
ALEXANDRU TĂNASE, fost președinte al Curții Constituționale
“Într-un stat democratic, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire.
(…) Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă va pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între președinte și parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice”.
Fostulului deputat PAS Olesea Stamate noua componență a Curții Constituționale i-a reamintit de ceva. „Aceste numiri nu vă amintesc de alte numiri făcute de către o guvernare despre care se spunea că a capturat statul?”, a scris Stamate pe rețelele de socializare.
Iar potrivit juristului Ion Dron Curtea Constituțională și-a pierdut complet credibilitatea și ar trebui desființată. „Cu cât mai mulți bani pompăm în această Curte, cu atât mai mari ne sunt problemele. Fie și magnifici ei acolo, dar nimeni nu poate deține puterea absolută în stat. Când ai mătreață nu tai capul. Cauți remedii”, a scris Ion Dron pe pagina sa.
El propune ca atribuțiile acestei instituții să fie preluate ușor de un colegiu specializat pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Iar unele hotărâri, în funcție de circumstanțe, ar putea fi validate cu votul a 2/3 din corpul de deputați. „În formula de azi ea nu mai poate continua. Nu mai este o instituție care să prezinte garanții de independentă și imparțialitate politică” consideră Ion Dron.
Ion Dron, jurist
„Cu cât mai mulți bani pompăm în această Curte, cu atât mai mari ne sunt problemele. Fie și magnifici ei acolo, dar nimeni nu poate deține puterea absolută în stat. Când ai mătreață nu tai capul. Cauți remedii. Prin urmare:
-
Atribuțiile acestei instituții pot fi preluate ușor de un colegiu specializat pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
-
Iar hotărârile sau unele hotărâri după caz, trebuie să fie validate cu votul a 2/3 din corpul de deputați.
În formula de azi ea nu mai poate continua. Nu mai este o instituție care să prezinte garanții de independentă și imparțialitate politică”.
Reamintim că în aproximativ o lună și jumătate expiră mandatul a cinci din cei șase judecători ai Curții Constituționale. Guvernul, Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii și-au început deja procesul de selecție a candidaților pentru noua componență a Curții.
