Proiectul PAS de modificare a Codului media este pus la zid. După ce Comisia de la Veneția l-a calificat ca fiind ambiguu și periculos, mai multe ministere avertizează că legea riscă să distrugă libertatea presei și să bage haos în sistemul juridic. Justiția, Finanțele și Externele spun clar – guvernarea ignoră recomandările europene și pune în pericol transparența și pluralismul în mass- media.
Proiectul guvernării PAS privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale continuă să primească critici dure. Ministerul Justiției îl consideră neclar, nealiniat legislației europene și periculos din punct de vedere juridic.
Într-un aviz transmis Ministerului Culturii, instituția susține că proiectul nu include o descriere detaliată a tuturor elementelor noi introduse și, cel mai important, a exclus clauza ce prevede expres armonizarea legislației la cea europeană.
Potrivit ministerului, expresia ”conținuturi audiovizuale ilegale și dăunătoare” e vagă, ambiguă și scrisă greșit din punct de vedere juridic. Se face confuzie între ce e ilegal și ce edoar „dăunător”, iar definiția este prea generală și riscă să fie interpretată abuziv. Termenul „ilegal” nu poate fi folosit oricum – în drept, el are o semnificație exactă și se referă strict la fapte interzise prin lege, mai atenționează instituția.
Ministerul Justiției critică și introducerea „notificatorilor de încredere”, o funcție nouă propusă în proiectul PAS pentru persoane sau entități care vor supraveghea rețelele sociale și vor raporta conținutul considerat „dăunător” către platforme precum YouTube și Facebook.
În lipsa unor criterii clare și mecanisme de control, delegarea acestor sarcini poate duce la abuzuri și submina obiectivitatea, avertizează Ministerul și adaugă că fără reguli exprese în Cod, întregul proces de desemnare riscă să devină netransparent și neechitabil.
„Delegarea acestei responsabilități unor subiecți independenți comportă riscul diminuării obiectivității și capacității de control, în lipsa criteriilor și instrumentelor de monitorizare clar determinate. Astfel, pentru a garanta respectarea unui proces legal și echitabil de raportare a conținutului ilegal este esențial ca mecanismul de desemnare a notificatorilor să fie consacrat prin norme exprese în cod”, precizează Ministerul Justiției.
De asemenea, instituția atenționează că aspectele ce țin de protecția surselor jurnalistice sunt contrare normelor din Legea privind libertatea de exprimare, iar semne de întrebare apar și la retragerea licențelor media.
Concluzia Ministerului Justiției este fermă: proiectul în discuție aduce modificări esențiale, în forma actuală, prezintă unele aspecte neclare și lacune care pot afecta aplicarea uniformă și predictibilă a normelor. Se recomandă o revizuire a proiectului și o ajustare corespunzătoare pentru a se asigura atât claritatea normelor, cât și alinierea efectivă la standardele internaționale aplicabile.
Și Ministerul de Externe a solicitat expres ca avizarea proiectului de lege privind serviciile media să aibă loc doar după ce opinia Comisiei de la Veneția și recomandărilor acesteia se vor reflecta în document.
Probleme sunt și cu noțiunea de „dezinformare” în proiectul de modificare a Codului serviciilor media. Centrul de Armonizare a Legislației a specificat că definirea „dezinformării” ca formă separată de „conținut ilegal” nu este conformă cu abordarea Uniunii Europene.
”Regulamentul UE 2022/2065 – Digital Services Act, nu tratează dezinformarea ca ilegalitate per se, ci o încadrează în categoria conținutului dăunător, față de care platformele au obligația de a evalua și gestiona riscurile sistemice. Totodată, intervențiile propuse depășesc cadrul actual al dreptului UE și ar necesita o justificare clară pentru a nu intra în conflict cu articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, menționează Centrul de Armonizare a Legislației.
Așadar, și aici, în loc de aliniere la standardele UE, proiectul pare să inventeze norme proprii, în contradicție cu ceea ce cere legislația europeană.
Ministerul Finanțelor de asemenea a făcut din deget autorilor proiectului. Instituția atrage atenția că documentul a fost prezentat fără nicio analiză a impactului financiar. Nota de fundamentare nu conține date esențiale despre costuri, surse de finanțare sau cheltuieli bugetare. „Nu s-a ținut cont de cerințele legale privind fundamentarea economico-financiară”, se menționează în aviz.
Proiectul a fost contestat și de Consiliul Superior al Magistraturii după ce s-a propus ca acesta să desemneze un membru în Consiliul Audiovizualului, în locul Guvernului. CSM a acuzat o tentativă de a deturna competențele sale și de a-i atribui roluri care nu au nimic de-a face cu justiția. În plus, Consiliul califică această prevedere drept un abuz legislativ care încalcă flagrant Constituția.
Precizăm că, proiectul PAS, despre care s-a spus că riscă să limiteze drastic libertatea de exprimare în mediul online, prevede amenzi uriașe, de până la 200.000 de lei, pentru ceea ce este definit drept „dezinformare” – sume ce depășesc chiar și sancțiunile din Codul penal.
Amendamentele propuse de PAS la Codul serviciilor audiovizuale au fost criticate și de jurnaliști, experți și organizații media din Moldova, dar și de Consiliul Europei, care avertizează că extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului și amenzile uriașe propuse pot fi folosite pentru a presa presa să se conformeze narațiunii oficiale.
Totodată, într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a avertizat că noile prevederi ridică semne de întrebare în privința respectării standardelor democratice, a libertății de exprimare și a independenței mass-mediei.
