Producătorii de fructe afectați de înghețurile și grindina din acest an stau cu ochii în soare și spun că nici până în prezent nu au primit ajutor pe deplin din partea statului. După ce anterior au solicitat Guvernului instituirea stării de calamitate națională de primăvară, până la 31 mai și măsuri urgente de sprijin, fermierii s-au ales din nou cu promisiuni – de această dată, asistența necesară li se promire peste două luni. Potrivit Asociației Moldova Fruct, pentru a putea întreține livezile și a asigura roada anului 2026, ar fi nevoie de peste 830 de milioane de lei.
Temperaturile scăzute din luna aprilie și ploile cu grindină din luna mai au compromis până la 100% din recoltă în unele regiuni ale țării, afectând în jur de 126 de producători de fructe, a explicat într-o intervenție pentru Canal 5 directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală. El ne-a mai spus că, în cadrul unui eveniment recent, la care au participat premierul Dorin Recean și ministra Agriculturii Ludmila Catlabuga, s-a discutat despre posibile măsuri de sprijin pentru agricultorii afectați, însă autoritățile au promis soluții în următoarele două luni. Doar o parte din revendicările agricultorilor au început să fie implementate, cum ar fi achitările pentru contribuțiile la primele de asigurare și restanțele privind subvențiile de anul trecut.
IURIE FALĂ, director executiv al Asociației Moldova Fruct
Noi am primit asigurări că se lucrează și solicitările noastre își vor găsi soluție, fie parțială, fie totală. Am solicitat și rambursarea accizelor la motorină pentru tehnica pe care o utilizăm în agricultură și desigur că am solicitat crearea unui fond de despăgubire la care am primit asigurări că se lucrează. Sigur că noi avem îngheț la fructe, o să avem un deficit de fructe, dar să-l anticipăm nu putem, pentru că noi suntem parte a mai multor acorduri de liber schimb cu Turcia, cu UE și dacă o să existe cerere o să avem, dar producția autohtonă o să fie în deficit, pentru că avem pierdere la cais, avem pierdere la cireș.
Prețurile fructelor cresc în contextul deficitului de pe piață, însă Asociația Moldova Fruct nu monitorizează exact aceste variații, a mai declarat Iurie Fală. Producătorul Victor Bajereanu din Edineț, susține că nu a primit niciun ajutor de la Guvern, deși are pierderi semnificative la cireș – 90%, prune – 40% și mere -10%, pe o suprafață totală de peste 80 de hectare. El spune că supraviețuiește din avansurile luate pe alte culturi și credite bancare, în timp ce autoritățile spun că nu au bani.
VICTOR BAJEREANU, producător din raionul Edineț
Nu au primit nimeni încă ajutor, nu au fost la nimeni niciun ban. Poate au primit numai cei care au fost asigurați de la companiile de asigurări, au primit o parte pe cais doar. Avem obligațiuni față de bancă, creditori. – Și cum vă descurcați în aceste condiții? – Cum, luăm avans, avans pe producția de pe câmpurile celelalte, pe cereale, pe rapiță, pe alte culturi în afară de livadă. Din credite trăim până când. – Cum credeți, de ce statul nu intervine atât de promt? – E foarte simplu, nu sunt bani. Nu sunt bani, nu sunt soluții.
Implicarea slabă a statului o invocă și producătorul din raionul Soroca, Constantin Furculiță. El spune că estimările finale ale pierderilor vor fi disponibile după 15 iunie, întrucât evaluările sunt încă în desfășurare de către asociații și Ministerul Agriculturii. Aproximativ 28 din cele 45 de hectare de livezi de mere și pere pe care le deține au fost afectate de înghețuri. Estimativ pagubele ajung la 60 – 70%.
CONSTANTIN FURCULIȚĂ, producător din raionul Soroca
Nu se știe încă, nu am discutat, ceva va fi, dar nu știm. Dar noi nu avem altă soluție decât să credem, asta este. Autoritățile nu pot… e prea prematur, estimările la îngheț acuma se fac, mai este a doua avortare, mai cad merele acum a doua oară.
Agricultorii mai precizează că deși a fost compromisă o parte semnificativă din livezi, în acest sezon agricol vom avea totuși fructe, dar la prețuri mai ridicate, din cauza cizei. Fenomenul meteorologic extrem riscă să reducă semnificativ veniturile producătorilor agricoli, afectând totodată exporturile de fructe și dezvoltarea economică a comunităților rurale.
