Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a oferit redacției Noi.md un răspuns oficial privind măsurile întreprinse în ultimii doi ani în procesul de reorganizare a instituțiilor rezidențiale din domeniul educației.
Potrivit datelor prezentate, în perioada analizată, în Republica Moldova au fost închise șase instituții rezidențiale, iar pentru alte două este propusă lichidarea în anul 2025. Astfel, conform Hotărîrii de Guvern nr. 1054/2023, au fost dizolvate următoarele șase instituții: Școala de Tip Internat pentru Copii Rămași fără Ocrotire Părintească din Cărpineni, r-l Hîncești Școala de Tip Internat pentru Copii Rămași fără Ocrotire Părintească din Strășeni Școala-Internat Specială pentru Copii Hipoacuzici din Hîrbovăț, Călărași Școala-Internat Specială pentru Copii Surzi și Hipoacuzici din Cahul Școala-Internat Specială pentru Copii Orbi și Slab Văzători din Bălți Școala-Internat Auxiliară din Congaz, UTA Găgăuzia Totodată, Proiectul de Hotărîre de Guvern prevede dizolvarea în 2025 a următoarelor două instituții: Școala de Tip Internat pentru Copii Rămași fără Ocrotire Părintească din Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia Școala-Internat Auxiliară din Hîncești În ceea ce privește transferul copiilor și condițiile în care aceștia au fost integrați, ministerul precizează următoarele: Școala din Cărpineni, r-l Hîncești și-a sistat activitatea în iunie 2021.
Ultimii 10 copii au fost repartizați în 3 familii de asistență parentală profesionistă: 5 copii în s. Sadaclia (r-nul Basarabeasca), 3 în or. Chișinău, 2 în s. Cărpineni. Școala din Strășeni: în 2019, din 33 de copii, 9 au absolvit, iar 24 au fost plasați conform dispoziției autorității tutelare teritoriale: 3 în tutela simplă, 2 în plasament familial, 3 în asistență parentală profesionistă, 2 în centre rezidențiale comunitare și 14 în familiile biologice.
Școala din Hîrbovăț, Călărași: între 1 ianuarie și 19 iunie 2020 au fost dezinstituționalizați 19 copii. 4 elevi au absolvit clasa a 9-a, ceilalți 15 au fost încadrați în familia biologică, continuîndu-și studiile în localitățile de baștină. Școala din Cahul: din 14 locuri ocupate în anul de studii 2019–2020, 5 elevi au absolvit.
Ceilalți 9 copii au fost plasați: 8 în familia biologică, 1 în familia extinsă. Ulterior, aceștia și-au continuat și absolvit studiile în învățămîntul general. Școala din Bălți: în anul de studii 2020–2021, 15 elevi au fost înscriși. 14 au absolvit, iar 1 elev de clasa a VI-a a fost transferat la Gimnaziul nr. 7 din oraș. Toți copiii au fost integrați în familia biologică.
Școala auxiliară din Congaz, UTA Găgăuzia: În anul 2018–2019, 11 copii au absolvit (9 au continuat în școli profesionale, 2 cu dizabilități au rămas acasă). În vara 2019, 17 copii au fost reintegrați în familie și în școli comunitare, cu sprijinul cadrelor didactice. În 2019–2020, din 20 de copii instituționalizați, 12 au absolvit, iar ceilalți 8 (din clasele 7 și 8) au fost pregătiți pentru reintegrare. În martie 2020, în context pandemic, toți copiii au fost trimiși în familie. Ultimii 8 copii (non-absolvenți) au fost plasați astfel: 7 în familia biologică, 1 în familia extinsă. Școala din Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia: activitatea a fost sistată în iunie 2024. Cei 12 copii au fost repartizați în 4 familii de asistență parentală profesionistă și în familiile biologice/extinse: 3 copii în
or. Vulcănești, 1 în s. Cazaclia, 1 în or. Căușeni, 1 în mun. Comrat, iar 6 copii au fost reintegrați în familia biologică. Școala-internat auxiliară din or. Hîncești: începînd cu anul de studii 2022, instituția nu a avut niciun copil. De menționat că începînd cu anul 2007, în Republica Moldova s-a desfășurat reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, prin implementarea cîtorva strategii naționale în domeniu, ultima fiind cea pentru anii 2011-2020.
Acest document, dar și altele conexe, cum ar fi Strategia pentru protecția copilului pentru anii 2014-2020, presupuneau un set de activități care au condus la reducerea continuă a numărului de copii aflați în îngrijire rezidențială, adică în instituții, și integrarea lor în familii și în învățămîntul general, care devine astfel mai incluziv și asigură condiții mai bune de dezvoltare pentru copii. Astfel, potrivit instituțiilor statului, închiderea a șase instituții de învățămînt în anul 2024 înseamnă doar lichidarea formală a instituțiilor care nu mai activează și transmiterea gestionării clădirilor către alte entități. Potrivitministrului Educației, Dan Perciun, copiilor le va fi „mai bine” să revină în sînul familiilor lor.
„Reiterez că procesul de instituționalizare a fost o prioritate pentru Ministerul Educației și Guvern pe parcursul ultimilor ani, pentru că credem noi că pentru copii este mai bine să locuiască în familii, decît în instituții de tip rezidențial. Odată cu reintegrarea lor se propune valorificarea acestor clădiri în beneficiul altor instituții publice”, a declarat ministrul Dan Perciun în decembrie 2023 cînd Guvernul a votat închiderea a 6 școli internat.
În răspunsul Ministerului nu se face nicio mențiune despre închiderea în 2015 a școlii-internat unice pentru copii cu dizabilități din satul Visoca, raionul Soroca, precum și a orfelinatului Concordia din satul Pîrîta, raionul Dubăsari, construit de sponsori din Austria, în perioada în care ministru era Maia Sandu, despre închiderea școlii-internat pentru copii orfani nr. 3 din Chișinău, care în 2023 a fost reorganizată în gimnaziu obișnuit, precum și despre alte case de copii și școli-internat închise în timpul guvernărilor liberale din ultimii 16 ani.
De asemenea, nu se spune nimic despre faptul că, în urma acestor „reforme”, în Chișinău au apărut pentru prima dată în istoria sa copii-vagabonzi, care trăiesc, în special, în fostul hotel Inturist. De asemenea, există informații că există scheme de vînzare a copiilor moldoveni în străinătate, la care sînt implicați și unii reprezentanți ai organelor de drept și unii angajați ai sistemului de protecție socială din teritorii.
