Amendamentele propuse de PAS la Codul serviciilor audiovizuale au stârnit critici nu doar din partea jurnaliștilor, bloggerilor, reprezentanților organizațiilor media și experților din Moldova, ci și din partea Consiliului Europei, căruia i-au fost trimise pentru expertiză.
În aviz se menționează că modificările – atât cele care se referă la extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului, cât și cele care vizează aplicarea amenzilor uriașe de până la 200 de mii de lei – pot fi folosite de autorități pentru a exercita presiuni asupra instituțiilor media, în scopul conformării la narațiunile oficiale sau interpretărilor dominante ale evenimentelor. Totuși, jurnalismul nu se limitează doar la simpla comunicare a faptelor, ci include și interpretarea și analiza acestora, amintesc experții Consiliului Europei.
De la adoptarea actualului Cod al Serviciilor Media Audiovizuale în 2018, acesta a fost modificat de mai multe ori – în 2021, 2022, 2024, amintește Consiliul Europei. Și de foarte multe ori, acestea au dus la o înăsprire a regulilor privind piața media din Moldova. Acum, majoritatea parlamentară PAS intenționează să revizuiască și să readucă unele prevederi ale Codului pe care le-a introdus la începutul mandatului său – de teama că, după alegeri, noua majoritate parlamentară va profita de aceste prevederi și va schimba nu doar componența Consiliului Audiovizualului, care este acum controlat în totalitate de PAS, ci și conducerea Teleradio Moldova. Al doilea motiv pentru care se fac modificările este presiunea din partea Bruxelles-ului. În poziția sa oficială, prezentată în data de 4 iunie, Uniunea Europeană a subliniat „importanța jurnalismului independent” și a cerut să se renunțe la practica actuală, când activitățile posturilor de televiziune sau radio pot fi suspendate prin decizii ale Consiliului pentru Promovarea Proiectelor Investiționale de Importanță Națională, condus de prim- ministru.
Cu toate acestea, actualele modificări la Codul Audiovizualului conțin și o serie de prevederi controversate și chiar periculoase, se spune în expertiza Consiliului Europei. De exemplu, în cazul în care Consiliului Audiovizualului i se acordă competența de a aplica reguli privind conținutul de știri și informații, în special în perioadele electorale, în loc să ofere pur și simplu recomandări serviciilor media audiovizuale. (CART IN) „O astfel de delegare a competențelor către un organism de reglementare ridică întrebări cu privire la independența mass-media și la limitele dintre reglementare și libertatea editorială. (…) În realitate, jurnalismul se ocupă adesea de fapte contestate, subiecte în evoluție și probleme care necesită o verificare constantă. Riscul este ca o astfel de prevedere să fie utilizată pentru a pune presiune asupra instituțiilor mass-media ca să se conformeze narațiunilor oficiale sau interpretărilor dominante ale evenimentelor”, se arată în avizul juridic al Consiliului Europei
„O astfel de delegare a competențelor către un organism de reglementare ridică întrebări cu privire la independența mass-media și la limitele dintre reglementare și libertatea editorială. (…) În realitate, jurnalismul se ocupă adesea de fapte contestate, subiecte în evoluție și probleme care necesită o verificare constantă. Riscul este ca o astfel de prevedere să fie utilizată pentru a pune presiune asupra instituțiilor mass-media pentru a se conforma narațiunilor oficiale sau interpretărilor dominante ale evenimentelor.”
Experții s-au arătat îngrijorați și de intenția autorităților de la Chișinău de a introduce cenzura în internet. Conform amendamentelor PAS, Consiliul Audiovizualului va putea solicita eliminarea sau restricționarea accesului la „conținut ilegal”.
„Legea mass-media introduce prevederi privind conținutul ilegal și dăunător, dar abordarea sa este neclară și prezintă riscul de suprareglementare și aplicare arbitrară”,– se notează în aviz.
„Legea mass-media introduce prevederi privind conținutul ilegal și dăunător, dar abordarea sa este neclară și prezintă riscul de suprareglementare și aplicare arbitrară”.
În același timp, autorii amendamentelor includ jurnaliști, bloggeri, videobloggeri și influencerii într-o singură categorie, dar nu fac o distincție clară între activitățile profesionale și cele cotidiene.
Drept urmare, există riscul fie a unei reglementări excesive a creatorilor individuali de conținut, fie a unei lipse de responsabilitate pentru cei implicați în activități profesionale sau similare în mass- media, conform analizei Consiliului Europei. Amendamentele propuse la Codul Serviciilor Media Audiovizuale vor permite, de asemenea, Consiliului Audiovizualului să aplice amenzi uriașe portalurilor online și influencerilor – de până la 200 de mii de lei. Experții Consiliului Europei consideră că procedura de aplicare a sancțiunilor propusă de PAS amenință să echivaleze cu infracțiunile minore, de exemplu, pentru că nu a fost șters un comentariu cu infracțiunile grave – de exemplu, incitarea la violență.
De asemenea, în aviz se mai menționează că „Legea nu prevede mecanisme clare de contestare înainte de aplicarea unor măsuri precum blocarea și suspendarea serviciilor media și nu definește criterii de proporționalitate pentru aplicarea acestora.
Acest lucru deschide calea pentru acțiuni disproporționate sau motivate politic împotriva mass-media”, – consideră experții Consiliului Europei.
„Legea nu prevede mecanisme clare de contestare înainte de aplicarea unor măsuri precum blocarea și suspendarea serviciilor media și nu definește criterii de proporționalitate pentru aplicarea acestora. Acest lucru deschide calea pentru acțiuni disproporționate sau motivate politic împotriva mass-media”)
În total, avizul juridic al Consiliului Europei privind ultimele modificări aduse Codului Serviciilor Media Audiovizuale din PAS conține 63 de pagini, dintre care șapte sunt recomandări către autoritățile moldovenești cu privire la modul de îmbunătățire a proiectului de lege și de aliniere a acestuia la standardele europene în domeniul serviciilor audiovizuale.
