Republica Moldova își pierde viitorul în tăcere, fiind afectată de un exod ”educat, continuu și accelerat”. Tinerii pleacă, iar țara îmbătrânește.
Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă – fiecare tânăr pierdut înseamnă decenii de contribuții fiscale irosite și un capital uman care se risipește. Datele prezentate de expert sunt alarmante. Din cei 38 de mii de copii născuți în anul 2004, la 21 de ani distanță, doar jumătate mai sunt în țară.
Republica Moldova își pierde viitorul în tăcere, fiind afectată de un exod ”educat, continuu și accelerat”. Tinerii pleacă, iar țara îmbătrânește. Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă – fiecare tânăr pierdut înseamnă decenii de contribuții fiscale irosite și un capital uman care se risipește. Datele prezentate de expert sunt alarmante. Din cei 38 de mii de copii născuți în anul 2004, la 21 de ani distanță, doar jumătate mai sunt în țară.
Colapsul demografic al generației 2004 nu este un accident, ci rezultatul unui eșec sistemic și profund structural, avertizează economistul Veaceslav Ioniță. El subliniază că nu vorbim doar de cifre, ci de o dramă națională, mai exact, incapacitatea statului de a le oferi tinerilor motive reale să rămână acasă.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic
Anume la 21 de ani, această generație a anilor 2000, numărul lor care au rămas în țară este exact jumătate din cei care s- au născut. Altfel spus, în 2004, în RM s-au născut 38 de mii de copii. În 2024, la 21 de ani distanță în țară au rămas 19 mii de copii. Exact jumătate.
Veaceslav Ioniță menționează că, în ziua în care au pășit pragul școlii, 15% din cei 38 de mii de copii erau deja plecați din țară. Când au ajuns la vârsta de liceu, în anul 2020, unul din trei copii născuți în Moldova în 2004 se afla peste hotare.
Potrivit expertului, unul din doi tineri părăsește țara până să împlinească 22 de ani. Asta înseamnă că, în anul absolvirii universităților – 2026, în Moldova vor rămâne 17,8 mii de tineri din cei 38 de mii de copii născuți în 2004.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic
Accelerarea migrației începe odată cu venirea la liceu. O parte din copii merg la liceu, cea mai mare parte pleacă peste hotare cu un ritm de 5% anual, iar la finalizarea liceului, deja 40% nu mai sunt în țară. Apoi cel mai grav se întâmplă în perioada de facultate. Unii merg la faculatate, iar cea mai mare parte care decid să facă facultatea peste hotare, nu se mai întorc în țară.
În această perioadă, migrația tinerilor din generația anilor 2000 este de 7% anual, iar la sfârșitul facultății, deja peste 50% nu mai sunt în țară. După cinci ani de experiență, la 26 de ani, când copilul are toate studiile făcute, are și o experiență scurtă de practică de viață, în țară rămân sub 40%.
Pentru a-i convinge pe tineri să aleagă Republica Moldova ca loc de trai, Veaceslav Ioniță le sugerează autorităților să le ofere acestora burse condiționate, să aplice scutiri fiscale pentru cei reveniți din străinătate și să acorde credite pentru locuințe.
Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale, menționează expertul. Universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară. ”Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper”, a mai spus Veaceslav Ioniță.
Stimulente pentru tineri
-
Burse condiționate pentru tineri
-
Scutiri fiscale pentru cei reveniți din străinătate
-
Credite pentru locuințe
Migrația accelerată are deja consecințe uriașe, iar în absența unor măsuri concrete, costurile economice directe vor continua să crească, avertizează expertul. Una dintre cauzele principale este chiar realitatea economică dură cu care se confruntă tinerii care aleg să rămână în țară. Potrivit unei estimări virale de pe TikTok, un tânăr moldovean are nevoie de peste 10 mii de lei lunar doar pentru a supraviețui
Tânărul nostru are nevoie de un 300-350 de euro pentru un apartament cu o cameră, nu cu reparație euro, da cu una de când mama lui umbla la școală. Tânărul devine automat responsabil și de achitarea facturilor, mai punem serviciile de telefonie mobilă, internetul – în mediu o să-l coste 1500-2000 de lei pe lună doar achitarea facturilor. Pe timp de iarnă puteți să le dublați din start – 3000-4000 lei.
La aceste cheltuieli se mai adaugă alimentarea, serviciile medicale, obiecte de igienă și abonament transport.
Noi deja aici dacă tragem linie ajungem la suma de 13000- 14000 doar pe timp cald și doar ca să existe. Asta fără să pună bani la ciorap, sală, shopping, călătorii, cheltuieli neprevăzute, în caz că se îmbolnăvește, în caz că-i apare vreo carie, niș nu mai vorbesc de vreo invitație la zi de naștere, nuntă, cumătrie. Evident, nici nu merge vorba să-și construiască o familie.
Iar toate acestea împing și mai tare tinerii spre decizia de a pleca. Fiecare tânăr plecat înseamnă pentru stat o rată importantă de contribuții fiscale nerealizate, timp de 25-30 de ani. Cu o medie anuală de 4 mii de euro, Moldova înregistrează un minus de 100– 120 de mii de euro pentru fiecare tânăr care alege altă țară. Dar piața muncii deja simte deficitul de forță calificată, mai ales în domenii precum educația și IT-ul. Ioniță atrage atenția că diminuarea acestui capital uman va adânci criza structurală în anii următori.
