România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece deficitele sale fiscale și de cont curent s-au mărit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, se arată într-un document al Comisiei Europene, publicat miercuri, privind progresele statelor membre în privința reducerii deficitelor. În urma recomandării Comisiei, Consiliul Ecofin este cel care va putea decide, pe 28 iunie, când se întrunește, dacă vor fi sau nu suspendate fondurile europene pentru țara noastră.
În document se precizează că sunt țări pentru care nu sunt necesare măsuri suplimentare în ceea ce privește procedura de deficit excesiv în care se află acestea.
România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia recomandă Consiliului să ia o decizie. În Consiliul Ecofin se reunesc miniștrii finanțelor din toate statele UE.
„În schimb, creșterea cheltuielilor nete ale României este semnificativ peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, ceea ce prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente”, se arată în documentul Comisiei Europene.
România nu a prezentat încă un Raport anual de progres
Comisia precizează că România și-a prezentat planul pentru reducerea deficitului la 25 octombrie 2024. Planul acoperă perioada până în 2031 și prezintă o ajustare fiscală extinsă pe o perioadă de șapte ani. Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat Recomandarea de aprobare a planului României.
Consiliul a adoptat, de asemenea, Recomandarea de corectare a deficitului excesiv din România. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv este în concordanță cu traiectoria stabilită în plan.
România nu a prezentat încă un Raport anual de progres, arată Comisia. Evaluarea implementării Recomandărilor Consiliului de corectare a deficitului excesiv și de aprobare a planului României se efectuează pe baza datelor privind rezultatele obținute de Eurostat, a previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025 și a altor informații disponibile Comisiei, se arată în documentul care prezintă situația detaliată a României.
Deficitul public al României s-a ridicat la 9,3% din PIB în 2024. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că acesta va scădea la 8,6% din PIB în 2025. Raportul datorie publică/PIB s-a ridicat la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și, potrivit Comisiei, se preconizează că va crește la 59,4% din PIB la sfârșitul anului 2025.
„Deși datoria publică a României rămâne relativ moderată în comparație cu media UE, aceasta a înregistrat în ultimii ani o creștere foarte abruptă, din cauza deficitelor mari persistente, determinate de cheltuieli discreționare, inclusiv creșteri salariale și de pensii mari în 2023 și 2024, investiții publice ridicate finanțate pe plan intern și costuri de finanțare mai mari. Se preconizează că ponderea datoriei va crește în continuare în 2025”, mai precizează Comisia.
Recomandările Comisiei pentru România, perioada 2025 – 2026
- Consolidarea cheltuielilor pentru apărare, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Înăsprirea considerabilă a politicii fiscale astfel încât cheltuielile nete să se mențină în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și pentru a consolida poziția externă.
- Accelerarea urgentă a implementării planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU. Accelerarea implementării programelor politicii de coeziune. Să utilizeze optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de InvestEU și Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru a îmbunătăți competitivitatea.
- Să pregătească și să prioritizeze mai bine proiectele mari de infrastructură și să accelereze implementarea acestora, să asigure că proiectele de investiții publice mature sunt realizate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a încuraja dezvoltarea economică durabilă.
- Să reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei regenerabile, să îmbunătățească capacitatea rețelei, să consolideze conexiunile electrice transfrontaliere, să promoveze reformele de reglementare care reduc riscurile proiectelor de energie curată și să îmbunătățească transparența și eficiența procesului de autorizare. Să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și să investească în eficiență energetică, infrastructură de mediu și inovare. Reducerea măsurilor de sprijin energetic, pentru a reduce deficitul public.
- Consolidarea participării femeilor și tinerilor pe piața muncii prin îmbunătățirea eficacității politicilor active pe piața muncii și participarea la educația timpurie. Abordarea deficitului de competențe prin stimularea competențelor de bază relevante pentru piața muncii.
- Reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esențiale și de sprijinire de calitate.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a vorbit la începutul săptămânii, la Guvern, depre o „abordare corectă” din partea Comisiei Europene, pe 4 iunie. „Sper ca pe data de 4 iunie, chiar dacă este un deadline pentru toate statele membre, să avem o abordare corectă din partea Comisiei Europene și să avem acest răgaz de timp de câteva zile, săptămâni, să putem prezenta propuneri de măsuri la care se lucrează în momentul de față”, a declarat Tanczos Barna, întrebat de jurnaliști despre discuțiile pe care le-a purtat România cu reprezentanții Comisiei.
Reamintim că România riscă acum suspendarea de fonduri europene pentru neîndeplinirea angajamentelor de reformă fiscală. Guvernul în formulă de avarie riscă să pericliteze și o sumă de până la 13,5 miliarde de euro fonduri din PNRR, pentru care se află într-un proces dificil de renegociere cu Comisia Europeană, potrivit Profit.ro.
Situația din celelalte state UE
Comisia a observat riscuri de abatere în cazul altor state, însă cea mai dură recomandare este cea în cazul României.
„În ceea ce privește statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, Comisia consideră că, în cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu este nevoie să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE pentru aceste țări în această etapă.
Pentru Belgia, în urma prezentării planului său pe termen mediu, Comisia a recomandat o nouă traiectorie corectivă, aflată în prezent în așteptarea adoptării de către Consiliu. Deși creșterea preconizată a cheltuielilor nete ale Belgiei în 2025 depășește plafonul acestei recomandări, aceasta rămâne în limitele flexibilității oferite de clauza derogatorie națională”, precizează Comisia Europeană.
„De asemenea, Comisia a evaluat progresele înregistrate în implementarea planurilor pe termen mediu ale 18 state membre. 12 state membre (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia) sunt evaluate ca respectând creșterea maximă netă recomandată a cheltuielilor, ținând cont de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională, dacă este cazul.
Portugalia și Spania respectă în general aceste cerințe, cu abateri limitate de la traiectoriile recomandate. Cu toate acestea, pentru Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, Comisia observă un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate stabilite de Consiliu”, mai arată Comisia.
