Curtea Constituțională din România, instanța care, în decembrie anul trecut, a anulat alegerile prezidențiale, acum secretizează averile demnitarilor. Instituția a decis că publicarea declarațiilor de avere și de interese ale oficialilor, funcționarilor publici și ale rudelor acestora este neconstituțională, pe motiv că ar încălca dreptul la viață privată.
CCR susține că simpla depunere a acestor documente la Agenția Națională de Integritate este suficientă. Decizia a stârnit critici din partea societății civile, a liderilor politici și a ANI, care avertizează că măsura subminează lupta cu fenomenul corupției și angajamentele internaționale ale României.
În acest context, apare o întrebare legitimă: ar putea fi aplicată o astfel de măsură și în Republica Moldova, având în vedere relațiile apropiate cu Bucureștiul și tendința Chișinăului de a prelua modele legislative românești?
Potrivit deciziei Curții Constituționale din România, articolul de lege care obliga demnitarii să declare și averile soților și copiilor este neconstituțional, deoarece „declarația de avere este un act făcut pe proprie răspundere și nu poate angaja răspunderea penală a altor persoane”. De asemenea, instituția a considerat că publicarea acestor documente încalcă dreptul la viață privată și că simpla depunere la ANI este suficientă pentru verificare.
În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că – cităm – „fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motriv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
Decizia de a exclude averile soților și copiilor din declarațiile demnitarilor a fost adoptată în unanimitate de judecătorii CCR, în timp ce hotărârea privind interzicerea publicării acestor declarații a fost luată cu majoritate de voturi.
Această decizie a stârnit un val de critici. Într-un comunicat, Agenția Națională de Integritate a transmis că secretizarea acestor declarații reprezintă un regres major, care „încalcă angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani” și pune în pericol procesul de aderare la OCDE.
La fel, mai mulți politicieni și deputați români au cridicat decizia Curţii Constituţionale a României privind modificarea regimului declaraţiilor de avere, afirmând că aceasta subminează transparenţa şi lupta împotriva corupţiei.
Decizia CCR a fost criticată chiar și de noul președintele al României, Nicușor Dan.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook acesta a scris că decizia prin care sunt secretizate declarațiile de avere ale funcționarilor publici și ale demnitarilor „este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice” și a subliniat că accesul cetățenilor la astfel de informații „este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public”.
La fel, acesta a caracterizat hotărârea ca fiind „surprinzătoare” și spune că Parlamentul trebuie să corecteze urgent eventualele problemele din lege.
Iar vicepreşedintele Parlamentului european, Victor Negrescu, a declarat că decizia Curţii Constituţionale este regretabilă. Potrivit oficialului social-democrat, „Parlamentul României trebuie să analizeze rapid motivaţia Curţii Constituţionale şi să acţioneze pentru a asigura toate principiile de transparenţă şi integritate”.
Potrivit presei române, cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României încasează anual sume considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro, doar din indemnizațiile primite pentru activitatea desfășurată în cadrul CCR. La acestea se adaugă, în unele cazuri, și pensii generoase. Un exemplu elocvent este președintele CCR, Marian Enache, care a declarat venituri totale de aproximativ 250.000 de euro într-un singur an.
În acest context, apare firesc o întrebare: având în vedere relațiile strânse dintre Chișinău și București, dar și faptul că actuala guvernare de la Chișinău – PAS a preluat frecvent modele legislative din România: este posibil oare ca o măsură similară privind secretizarea averilor să fie implementată și în Republica Moldova?
