Autoritățile continuă epurarea spațiului informațional în ajunul alegerilor parlamentare. Acum, în vizor este internetul. Consiliul Audiovizualului va primi noi competențe pentru a monitoriza conținutul online. În Parlament au fost deja înregistrate modificările corespunzătoare la legislație.
Scopul oficial este combaterea falsurilor și a discursului de ură. Însă experții și apărătorii drepturilor omului avertizează de mult timp asupra unei amenințări directe la adresa libertății de exprimare. Deteriorarea situației din mass-media este semnalată și de organizațiile internaționale de profil.
Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a anunțat înregistrarea unei inițiative legislative privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale. Amendamentele vor fi supuse consultărilor publice.
Președintele Parlamentului, liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu, a anunțat în direct la Jurnal TV despre înregistrarea unor proiecte de lege care vor permite Consiliului Audiovizualului să controleze o parte din conținutul de pe internet. Este vorba despre platformele care se află sub jurisdicția Moldovei și care distribuie materiale video.
IGOR GROSU, președintele parlamentului, președintele PAS
Am înregistrat două proiecte legislative – unul ține de legea publicității, dar vine și Codul Audiovizualului cu modificări prin care oferim Consiliului Audiovizualului prerogative . Au instrumentariu, au deja experiență scurtăm perioada, flexibilizăm spațiul de manevre pentru ei ca să fie mai operativi și mai repede să acționeze.
În nota explicativă a proiectului se menționează despre creșterea popularității platformelor video online și necesitatea controlului asupra răspândirii conținutului nociv – adică a celui care dezinformează, promovează discursul de ură, sau e manipulativ.
Totodată, se recunoaște că în Moldova nu există definiții clare ale acestor noțiuni, nici transparență în ceea ce privește proprietatea media, independența editorială și influențele externe.
Acum, partidul de guvernământ PAS dorește să legalizeze metodele represive ale Consiliului Audiovizualului, instituție aflată sub controlul său. În realitate, afirmă experții, este vorba despre legalizarea represiunii. Consiliul Audiovizualului aplică deja prevederile Codului asupra platformelor online, deși nu are competențe legale pentru aceasta.
Un exemplu, este amenda aplicată săptămâna aceasta Canal 5. După retragerea licenței TV, platforma noastră a trecut în online, însă Consiliul continuă să-i aplice norme din Codul audiovizualului, ceea ce este ilegal din punct de vedere juridic.
Opoziția și societatea civilă trag de mult timp semnale de alarmă: sub pretextul combaterii falsurilor, autoritățile elimină practic orice opinie alternativă. În ultimii doi ani au fost închise 17 posturi de televiziune, zeci de posturi de radio, site-uri de știri și peste o sută de canale Telegram. Aceste acțiuni nu au trecut neobservate pe plan internațional.
În ultimii doi ani, Moldova a pierdut șapte poziții în clasamentul libertății presei elaborat de organizația Reporteri fără frontiere.
Cauza – introducerea unui sistem care permite autorităților să retragă licențele instituțiilor media fără transparență și într-un termen foarte scurt. Impunerea restricțiilor în activitatea mass- media a afectat și poziția Moldovei în Indicele Global al Democrației, timp de doi ani consecutiv – în 2023 și 2024. Acest lucru este menționat în raportul companiei britanice Economist Intelligence Unit.
Lipsa libertății presei, încălcarea libertății de exprimare, cenzura, restricționarea accesului la internet – toate acestea au fost evidențiate și în raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în Moldova, în anul 2024. Acțiunile guvernării nu doar că au limitat accesul cetățenilor la informație, ci au și subminat dramatic încrederea în mass-media.
Potrivit unui sondaj realizat de Intelect Group, în 2024 nivelul de încredere în televiziune în Moldova a atins un minim istoric – doar 10%. Iar în contextul alegerilor parlamentare din 2025, orice măsură care limitează libertatea de exprimare riscă să compromită definitiv încrederea în procesul electoral și în instituțiile democratice.
