Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul creștin – Înălțarea Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Ispas. Aceasta are loc la 40 de zile după Paște, fiind momentul care marchează Înălțarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos, după ce a înviat din morți.
În această zi sfântă, în toate bisericile ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, cu o slujbă specială ce reflectă legătura profundă dintre Învierea Domnului și Pogorârea Sfântului Duh, care va fi celebrată 10 zile mai târziu, la Rusalii.
Potrivit tradiției bisericești, Înălțarea Domnului este considerată ultimul eveniment petrecut de Hristos pe pământ, fiind o sărbătoare la fel de importantă ca și Paștele. În această zi, creștinii se salută cu urările: „Hristos s-a înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat s-a înălțat!”.
Sărbătoarea este însoțită și de numeroase tradiții și obiceiuri populare. În unele zone ale țării, se organizează parastase și pomeniri la morminte, pentru sufletele celor adormiți. Mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, frunze și ramuri de paltin, iar oamenii duc pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu, considerând că acestea sunt „merinde” pentru sufletele celor care se înalță la cer în această zi.
Joia Ispasului mai este numită în unele regiuni „Paștele cailor”, pentru că, potrivit credinței populare, în această zi animalele sunt lăsate libere. De asemenea, Ispasul marchează și un hotar agricol important: după această zi nu se mai seamănă porumb, pentru că nu va rodi. Tot acum, boii și juncanii sunt urcați la munte, pe pășunile alpine, iar mieii sunt însemnați prin crestarea urechilor.